3 scurte de la teatru
Pentru cine nu știe, eu am o relație de lungă durată cu teatrul, prin liceu am lucrat o perioadă la cel mai mișto teatru din România, am prins cumva debuturile pe scena mare a lui Manole, Oprea sau Pintileasa, oameni cu care am rămas amici și ne îmbrățisăm cu bucurie ori de câte ori ne… [mai mult]
Tot (cam) asa, mi-am petrecut o buna parte din copilarie si apoi din viata de adult la spectacole de teatru, opera, opereta, etc. Deci fara a fi vreun specialist consider ca sunt suficient de avizat cat sa-mi dau cu parerea.
1 – De acord! Cu mentiunea ca as extinde „regula” asta la ORICE. Daca evenimentul are o ora de incepere comunicata oficial, la o secunda dupa acea ora as inchide poarta. Se cheama RESPECT … pentru cei care muncesc la acel act artistic si pentru cei care respecta programul acelui eveniment.
Extra-bonus – sa amintim si de acei indivizi, ca spectatori nu le pot zice, care au bilete pe MIJLOCUL randului si, bineinteles, ajung ultimii, evident si cu intarziere, si mai si INSISTA (sau se cearta) sa ajunga la „locul lor” fara sa le pese de faptul ca deranjeaza actorii si spectatorii deopotriva. Din ce imi amitesc eu, in copilaria mea era o cutuma care zicea ca, daca ai ajuns cu intarziere (se poate intampla oricui), faci liniste si stai pe unde-apuci, fie si pe PE SCARI daca e cazul. Era acceptabil sa iti reuperezi locul cel mult la pauza ca sa nu deranjezi pe nimeni in timpul spectacolului.
Chestie de civilizatie si respect sa iti lasi haina la garderoba nu sa o pui gramada pe scaun (sau pe scaunul vecin). Sau asteptatul in rand, civilizat, sa iti recuperezi haniele de la garderoba DUPA terminarea spectacolului spre deosebire de ridicatul de pe scaun si fugitul la garderoba cu 5 minute inainte de finalul piesei … ca e piesa de teatru nu promotie la tigai la supermarket.
Chestie de civilizatie la teatru e si sa NU fosgai ambalaje de pop-corn si pufuleti in timpul piesei.
Nu cred ca e cazul sa discutam despre telefoane …
2 – Din nou, de acord! Si aici as merge mai departe si as spune lucrurilor pe nume: dincolo de denaturarea textului/mesajului acelui act artistic, exista o gramada de „junk” care ajunge aiurea pe scena sub pretextul „creativitatii” sau al libertatii de exprimare.
3 – Oh, da! Si aici as merge mai departe si as extrapola regula asta la … ORICE! Nu e responsabilitatea mea sa includ pe nimeni-nicaieri – la un spectacol fiecare plateste un bilet si are drepturi si, mai ales, obligatii egale – este responsabilitatea fiecaruia sa isi GESTIONEZE situatia personala astfel incat sa nu-i deranjeze pe cei din jur.
Am doua concluzii:
– viata reala este (din ce-in-ce mai) groaznica si, de cele mai multe ori, diametral opusa fata de ceea ce ne-am inchipui, iar social-media este una dintre cauzele problemelor generate de lipsa de educatie/civilizatie.
– fac alergie cand aud „sa tragem un semnal de alarma”, „sa discutam si sa cautam solutii” sau pe aia cu „educatia”; Nu, solutia pentru EDUCAREA maselor este una singura: SANCTIUNEA, aplicata rapid si ferm, nu discutiile sterile.
Nm.bradu
Nu sunt deranjati actorii ca intarzie cineva, nu mai vorbiti prostii, ei sunt acolo pe treaba lor.
Sursa: toti prietenii mei actori