Anul 2024 aduce noi oportunități pentru București, dar și provocări considerabile. Indiferent de partidul din care provine primarul ales, există anumite măsuri de bun simț pe care orice conducător ar trebui să le ia în considerare pentru a transforma Bucureștiul într-un oraș mai sigur, mai conectat și mai sustenabil. Aceste măsuri nu sunt neapărat legate… [mai mult]
Nu mă (mai) implic activ în politică, nu fac propaganda pentru nimeni, încurajez mersul la vot și exprimat opinia cu ștampilă și, în același timp, mai vânez și eu niste trafic pe subiectele la modă, să strâng bani de-un iPhone sau măcar de un Harley nou. Astăzi despre dl tov general Ciucă și candidatura lui… [mai mult]
Acum că am copilul deja înregimentat în sistemul de învățământ de stat, deja de aproape 2 ani, îmi este dat să interacționez cu tot felul de tipologii de oameni și de copii și să observ îndeaproape cu ce „se mai flexează” atât părinții dar mai ales copiii. Și unul din flexurile societății moderne este posesia… [mai mult]
Pentru că social media a devenit aproape complet nefrecventabilă, am început să mă îndrept spre citit tot felul de articole, știri, compendii, eseuri, orice îmi pică în mână, în format digital, care nu e tiktok/facebook sau instagram. Și așa am ajuns să identific tot felul de patternuri, sau greșeli comune, cum ar fi supraestimarea beneficiilor… [mai mult]
Pornim de la ideea că noi nu stăteam în casă toată ziua pentru că nu aveam ce face, așa cum zice și Teo aici. Ca orice copil născut înainte de revoluție și crescut în anii de tristă amintire 1990-2004, am auzit toată copilăria mea aceeași întrebare pe care și-o pun și unii dintre noi, acum,… [mai mult]
Mă tot uit la încrâncenarea cu care ne luptăm pentru dreptate și adevăr, pe internet, cu cât patos ne certăm, cum vrem să ne impunem punctul de vedere și adevărul nostru să fie cel corect. Și uităm că suntem doar puncte efemere în imensitatea cronologiei istorice, trecând prin lumea aceasta ca umbre străine pe un… [mai mult]
Salutare, sunt Andrei și mă simt discriminat, de multe ori, și vă spun imediat de ce. Am fost și rămân un susținător al legii care interzice fumatul în spații publice închise, restaurante, baruri, teatre, instituții și, în general, cam oriunde există niște pereți care delimitează un spațiu în care se desfășoară orice fel de acțiune…. [mai mult]
….și de ce la noi se alege praful cam de tot? – ar fi fost o continuare firească. Aseară mă uitam la Euroliga de Baschet și comentam cu niște prieteni Milan – Real Madrid și, dincolo de arbitrajul jenant, ne întrebam cum naiba reușesc alții să aibă cluburi performante la cel mai înalt nivel,… [mai mult]
Exista o explicatie corecta care e ocolita cat se poate de mult in presa din Romania. Faptul ca in vest cluburile sunt private si exista o concurenta loiala. Cam asta e tot. Primariile nu sponsorizeaza cu procente importante din bigetul local stadioane si echipe locale care sa intre intr-o concurenta neloiala cu alte echipe. Cum zicea ministra sportului in Franta, treaba statului e sa creasca jucatori nu sa ii angajeze la echipele de stat.
În loc de introducere: chestia asta am văzut-o la învățătoarea copilului, lucru care mi s-a părut chiar mișto, o adaptare cool la provocările moderne. Nu este ceva extravagant, în alte țări, profesori români sunt premiați pentru astfel de abordări. În loc de introducere, doi: știu că atunci când ai un ciocan, toate lucrurile ți se… [mai mult]
Am fost azi cu copilul la Antipa și la Muzeul CFR, locuri pe care le vizităm cu regularitate și care ne plac foarte tare, dar la care am găsit niște chestii de îmbunătățit. Daca aș fi primar sau director la ARCUB sau la ce instituție se ocupă de gestionarea și manangementul muzeelor aș trimite toți… [mai mult]
recomand o vizita la „muzeul de pietre”, ala vis-a-vis de antipa. asa il numeste mostenitoarea. ii place muzeul ala maxim dar pentru mine e chinul dracu pentru ca de fiecare data stau si sap coclaurile internetului sa aflu ce naiba de pietre/minereuri sunt puse in vitrina. sunt unele exponate care au pusa ca eticheta aceeasi bucata de hartie rupta dintr-un caiet de cand era copil antipa. e cel putin dubios. plus ca denumirile exponatelor sunt intr-o limba moarta si accesibila probabil doar alora de specialitate. nu inteleg de ce nu fac un efort sa transforme vizita acolo in ceva placut si minim educational. pare ca administratorii locatiei asteapta sa cada tot de la efectele radiatiilor tolontane.
io
marinel burduja, tatal candidatului promovat, a fost vicepreședinte al băncii Bancorex, devalizată în anii 90 în urma acordării a sute de împrumuturi preferențiale unor foști angajați ai Securității comuniste. tatal distinsului candidat a devenit administrator al ALRO Slatina, companie controlata de un oligarh rus (care si-a diminuat vizibilitatea prin interpusi). ce-i drept, burduja junior a fost scolit la Stanford si Harvard… as spune oarecum normal, ca tata a avut bani sa-l „tina”. ca sa stiti cu cine votati.
istoria nu-i iarta pe prosti!