„sa nu apara poze cu mine pe net”
„scriu pe un blog, dar anonim, nu vreau sa stie lumea ca e al meu”
„sa nu imi apara numele”
„hai ca inchid, ca ma aude toata lumea” ( pe care nu o cunosti si nu te cunoaste)
Nu credeţi că suntem prea închistaţi şi speriaţi de ce se poate întâmpla? Pe mine mă oftică foarte tare faptul că am uitat, sau am renunţat pur şi simplu, la nebuniile de moment, la decizii instinctive, de moment.
Ne cuprinde din ce în ce mai tare teama de a nu fi ridicoli, de a nu părea proşti, frica de penibil, teama de a pune întrebări, frica de a asculta. Şi e aiurea. O fi doar astenie de toamnă, o fi doar o părere a mea, o impresie greşit formată….
sadness via shutterstock
12 comentarii Adaugă comentariu
Nu ți-ai terminat ideea. Câți ani au oamenii ăștia? Pentru că din câte știu eu, generația tânără nu are nicio problemă să se afișeze pe net.
şi din când în când mai apare un DaniiB care compensează teama de a fi ridicol
Societatea nu ne mai dă voie să greșim. Noi suntem societatea.
@dorin astia nascuti prin ’80, de-un leat cu mine
Cred că au angoasele astea de la părinții lor. Eu, născut în ’79, nu resimt chestia asta, însă știu că ai mei ar presa puternic să nu cumva să ajungă poze nasoale cu mine pe net. Deci poate că or fi prea influențabili din direcția familiei, altfel nu-mi explic.
“sa nu apara poze cu mine pe net” – poate e nesigur/a pe imaginea proprie sau nu vrea sa apara in cautarile google.
“scriu pe un blog, dar anonim, nu vreau sa stie lumea ca e al meu” – daca iti e rusine cu ce scrii sau esti un las care se ascunde dupa o tastatura anonima ca sa refulezi pe net, da. Altfel nu e logic.
“sa nu imi apara numele” – la fel ca mai sus, fuga de responsabilitate.
“hai ca inchid, ca ma aude toata lumea” – cand conteaza prea mult ce cred ceilalti despre tine poate ai o problema la nivel psihologic de incredere in sine.
Toate de fapt reflecta o problema de incredere in sine.
That’s me. Si e vina parintilor.. in special a tatalui. De multe ori mi-e frica sa-mi spun parerea, ma gandesc foarte mult pana iau o decizie, fie ea cat de mica… nu imi place sa imi pun poze pe net desi arat decent :)) da, am o problema de incredere. Spun ca e vina tatalui meu, pentru ca tot timpul a fost o persoana rece si inchisa in ea, nu m-a lasat sa aleg lucrurile care-mi plac, am avut foarte putine discutii „importante”… nu mi-a ascultat niciodata dorintele. Stiu ca nu a facut-o voluntar, a vrut sa imi ofere ce e mai bun, a incercat sa fie protectiv, insa a cam dat fail asa .. 🙂 Bine, am luat si lucruri bune… insa in societatea de azi in care totul tinde sa se bazeze pe „social skills”, eu stau cam prost, pentru ca mi-e foarte greu sa ma deschid in fata oamenilor pe care nu-i cunosc… M-am chinuit toata viata sa ies din bula asta de neincredere si incet incet, lucrurile s-au mai imbunatatit. Am avut noroc cu o fata care imi este iubita de 7 ani 🙂 si e campioana la social skills.. hahah.. chiar nu stiu cum am reusit s-o tin langa mine!
Prima data cand ma destainui 🙂 have a nice day.
@dragos tre sa fie ceva bun cu tine daca te rabda de 7 ani :))
Ne temem mult prea mult de ce credem noi ca ceilalti cred despre noi… De obicei, „ceilalti” nici macar nu au habar de existenta noastra…
Eu nu țin neapărat să știu cine e în spatele unui blog, atâta vreme cât scrie bine sau foarte bine și-mi face plăcere să-l citesc. Mai cred că sunt puțin ipocriți cei care susțin că ar scrie la fel fie asumat, fie în anonimat. Recunosc că folosesc autocenzura destul de des, pentru că altfel aș afecta considerabil unele prietenii sau relații de amiciție și în general nu consider că merită.
Despre care generatie vorbesti ? Ca eu vad numai poze nud pe facebook de la astea de 18 ani…
Nu ajuta nici faptul ca se scrie mult de tot despre cat de usor iti poate fi afectata viata profesionala in urma unui comportament nepotrivit in social media: http://bit.ly/1D4Ku8x
Ma bucur ca, in timpul liceului, colegii mei erau destul de atenti si nu postau absolut orice nebunie pe care o faceam la iesiri sau in excursii (a ajutat si faptul ca majoritatea am trecut la smartphone-uri destul de tarziu), altfel multi dintre noi am fi avut un istoric digital… inconfortabil.