Teatrul nu se invecheste

Articol din categoria: andreiu


Azi mi-a fost dat sa citesc una dintre cele mai mari tampenii pe care le-am vazut in 2011. Un individ  s-a trezit  sa spuna despre actorii care joaca intr-o piesa  ca au un stil care si acum 100 de ani ar fi depasit. Si consider ca trebuie sa dezvolt un pic subiectul, mai ales ca tanarul in cauza spune ca studiaza actoria.

Teatrul nu va fi depasit, nu se va invechi in veci. Din cauza asta, teatrele importante din tara joaca Shakespeare cu casele inchise sau piesele respective sunt introduse in stagiunea urmatoare. Pentru ca teatrul nu se invecheste, poate punerea in scena se transforma. Din cauza asta Radu Beligan inca joaca la TNB. Si altii ca el.  Si culmea, aduna aplauze la scena deschisa minute in sir. Si sunt apreciati.

In adolescenta mea am avut ocazia sa-mi petrec o buna perioada de timp in teatrul Maria Filotti din Braila. O faceam de drag, de dragul de a fi aproape de actori, mai ales la repetitii, unde se observa cel mai bine munca titanica din spatele unei piese bine realizate. Si ma uitam la tinerii actori cum stau si asculta sfaturile regizorului dar si pe cele ale actorilor batrani. Ascultau, incercau sa intelega cat mai bine, strangeau din dinti si o luau de la capat. Pana le iesea. Pana toata lumea era de acord ca e bine.

Dar na, acum daca lumea il prefera si il alege pe Bendeac ca reper actoricesc este foarte posibil ca tot ce am scris eu mai sus sa nu valoreze doi bani.  Insa cred cu tarie ca exista si vor exista in continuare oameni carora sa le fie drag sa mearga sa vada o piesa de teatru. Indiferent cat de invechita ar spune unii ca e.

0 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    cu cat mai vechi, cu ataa mai bun, nu? cui ii place bendeac, sa se uite la tv, cui ii place ceva ce ne aminteste ca traim, sa mearga la teatru, e genial si merita, oricat de „vechi” ar fi

  2. #2 Comentariu nou

    Ai omis sa dai un link la acea tampenie. O fac eu: http://www.cerecomand.ro/divertisment/12898/#comment-11339
    Ai probleme de concentrare. Se vede si din lipsa de coerenta cu care scrii si din felul in care amesteci conceptele. Vezi tu, daca vorbim de stilul de interpretare invechit, nu tragem concluzia ca ne referim la piese scrise acum cateva sute de ani. „Stil de interpretare”, „text al unei piese” – observi diferenta?
    Recunosc, am gresit eu cand am scris „100 de ani” si nu „400 si ceva de ani” – adica chiar pe vremea prietenului nostru pe care l-ai mentionat in articol. O sa vezi in urmatorul comentariu de ce. Oricum, ma bucur ca acel comentariu al meu te-a motivat sa scrii un articol si sa pui o poza faina cu doua masti.

    Acuma, daca mi-ai zis „individ”, cu superioritate, pot sa-ti zic si eu „gagauta”, cu stima? 🙂

    • #3 Comentariu nou

      poti sa`mi spui cum vrei. astept sa ma inviti la un spectacol in care sa-ti demonstrezi virtuozitatea. cat despre stilul meu de scris, mi-l asum. atata vreme cat nu am un blog pentru copy/paste, ca al tau spre exemplu, e ok din partea mea

  3. #4 Comentariu nou

    Iata-l pe Shakespeare dand, prin intermediul personajului sau, sfaturi despre jocul actoricesc care raman valabile si astazi. A facut acest lucru fiind scarbit de jocul unor bufoni care se considerau actori pe vremea aceea. Cateva legi de estetica a interpretarii care sunt universale, la fel ca cel care le enunta. Si de care actorii de aseara n-au tinut cont. Poate acum ti-e clar ce am vrut sa zic? 😉

    http://www.monologuearchive.com/s/shakespeare_003.html

  4. #5 Comentariu nou

    nu se invecheste, nu are cum … si apoi ce e vechi, e mai bun – ca vinul;

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

[instagram-feed feed=1]