Am pornit cu articolul ăsta de la o discuție purtată pe internet zilele trecute.
Pe scurt, o amică de-ale mele era acuzată că și-a schimbat părerea cu părere la contesa digitală Morodan, în 6 ani și așa ceva nu se face.
Și voiam să dezbatem un pic subiectul ăsta, al reconsiderării și evaluărilor sau re-evaluărilor oamenilor pe care îi avem în cercul de apropiați sau al celor pe care îi alegem ca modele sau ca sursă de inspirație, în anumite perioade ale vieții noastre.
În cele mai multe dintre situații, oamenii se conectează pe valori similare, care, în timp se pot schimba. Evoluțiile personale și profesionale ale celor conectați pot avea traiectorii diferite, interesele personale și profesionale pot suferi modificări și, la un moment dat, putem descoperi că ce ne-a legat acum 5 ani nu ne mai leagă.
Și este perfect ok să se întâmple așa. Este perfect ok să nu ne mai placă oameni care au evoluat spre o direcție care contravine valorilor noastre și este perfect în regulă să le spunem lucrurile astea.
Prietenii sunt cei care îți spun, în primul rând, ce nu vrei sau nu-ți place să auzi, nu cei care te laudă și te complimentează necondiționat, oriunde și oricând, dar mai ales în spații publice sau în contexte de audiență sporită.
Faptul că cineva devine, în termen de câțiva ani, nefrecventabil sau indezirabil, de la model sau sursă de inspirație, este un semn că filtrelele evaluărilor funcționează. Și că aceste filtre activate, sunt calea către progres și dezvoltare.
Faptul că ni se schimbă părerile despre oameni, de-a lungul vremii nu e semn de impostură. Impostură este atunci când, deși ți se schimbă părerea, alegi să continui relația cu acele persoane, pentru că ai putea obține niște beneficii de pe urma relației.
Și eu am avut oameni în care am crezut, în care am avut încredere, pe care i-am susținut și cu care m-am alăturat la un moment dat al vieții pentru că aveam foarte multe valori comune. Valori care s-au schimbat, de-a lungul vremii. E perfect normal să ne urmăm calea și obiectivele, nu să ne complacem în toxicitate sau în prietenii mimate.
La fel cum sanitația este benefică cercului de prieteni, la fel de bună este și evaluarea periodică a celor din cercul extins.
Reconsiderați, evaluați, criticați, fiți nemulțumiți. Question everything. Din nemulțimire apare evoluția. Plafonarea nu aduce nimic bun.
2 comentarii Adaugă comentariu
Evoluția este absolut normală și necesară. Vine la pachet cu schimbarea perspectivelor în viață, cu a prietenilor și uneori ești forțat să iei decizii pe care înainte nu le-ai fi conceput. Cum ai spus și tu, ar fi absurd să știi că un prieten face o mizerie dar tu să tragi tare că e ok. Hai mă că nu a făcut nimic x. În funcție de gravitatea faptelor, poți evalua prietenia pe care o ai cu x. Dacă x devine un jeg de persoană, chiar îți dorești o prietenie cu el sau ea? E normal să pui în balanță lucrurile astea și să reevaluezi periodic cine îți dorești să fii.
Referitor la subiectul articolului,
Evaluarea periodica A ORICE, nu doar a unor prieteni/cunostinte sau chiar a intregului cerc de prieteni/cunostinte este absolut necesara. Inspirati-va din mediul business, unde se analizaeaza periodic absolut totul si unde se fac schimbarile necesare de cate ori este nevoie. (bineinteles, cu exceptia companiilor si institutiilor de stat)
Daca vreti sa va delectati un pic si sa nu va mai stresati cu privire la evaluari si schimbari, va recomand o carte. Desi are ca public tinta in special doamnele, merge si pentru barbati. Easy read:
https://www.baroquebooks.ro/colectii/savoir-vivre/48-arta-simplitatii
Referitor la cazul Morodan,
Cel mai logic si rational articol „generalist” pe tema asta este acesta:
Si asta este bun:
Cel mai isteric articol si cu un rationament demn de Gâgă este acesta:
(ca intreg blogul, de altfel)