De când am scăpat de COVID am rămas cu o poftă de dulce de nestăvilit. Dacă înainte mi se întâmpla să vreau ceva dulce de două ori pe an, acum se întâmplă de două ori pe zi.

Și cum rezerva adulților era limitată, am năvălit în rezerva copilului, profitând că nu știe încă să facă contabilitate proprie.

Azi dimineață, se duce copilul spre bucătărie, să ia o bombonică drept gustare și o aud strigând că e un gândac în punga unde erau bomboanele.

„Taaaati, e un gândac în punga cu bomboane! Și punga e goalăăăă!!”

Mă duc, constat, era o molie în punga cu bomboane.

Partea proastă e că molia a mâncat toate bomboanele din pungă.