Am fost azi cu copilul la Antipa și la Muzeul CFR, locuri pe care le vizităm cu regularitate și care ne plac foarte tare, dar la care am găsit niște chestii de îmbunătățit.
Daca aș fi primar sau director la ARCUB sau la ce instituție se ocupă de gestionarea și manangementul muzeelor aș trimite toți directorii la vizitat muzee de profil asemănător din străinătate.
Directorii de muzee din București se confruntă cu provocări și oportunități din ce în ce mai complexe în gestionarea și dezvoltarea instituțiilor lor, asta o știu direct de la unele surse, mai ales din punct de vedere al finanțărilor.
De aceea, un aspect adesea subestimat, dar crucial, este zona de suveniruri și magazin, care poate aduce un aport semnificativ la bugetul muzeului și, în același timp, să îmbogățească experiența vizitatorilor.
Învățând din practicile internaționale, directorii de muzee din București pot să-și îmbunătățească strategiile în această direcție importantă.
Pentru a înțelege cum să dezvolte o zonă de suveniruri și magazin eficientă, directorii de muzee din București ar trebui să călătorească și să studieze exemplele de succes la nivel mondial.
De la celebrul Louvre la Muzeul Metropolitan de Artă din New York, există multe instituții care au reușit să creeze spații comerciale inovatoare, care adaugă valoare și oferă o experiență memorabilă vizitatorilor.
Chiar și Dublinia sau Muzeul Tehnic din Munchen sunt exemple de muzee care au o experiență a vizitatorului foarte bine puse la punct.
Un aspect esențial în gestionarea zonelor de suveniruri și magazin este personalizarea. Directorii de muzee ar trebui să înțeleagă preferințele și așteptările vizitatorilor locali și internaționali pentru a oferi produse care să reflecte identitatea culturală a Bucureștiului.
Îmbinând elemente tradiționale cu inovația, muzeele pot crea produse unice și atrăgătoare, potrivite pentru toate gusturile.
În loc să se limiteze la cele câteva suveniruri tradiționale și la tona de chinezisme ieftine, directorii de muzee ar putea să exploreze colaborările cu artiști locali pentru a crea produse originale și autentice.
În felul ăsta nu numai că sprijină comunitatea artistică locală, dar oferă și vizitatorilor opțiuni exclusiviste, care să le amintească de experiența unică avută la muzeu.
Și mă gândesc mai ales la străini. Sau la oameni care vin în București o dată la 10 ani și vor sa viziteze un muzeu și să plece cu ceva de acolo, ceva care nu poate fi cumpărat și de la primul târg de pe DN8.
E păcat să mergi la Antipa și să găsești aceiași dinozauri de plastic pe care îi găsești și la Noriel și la SMYK și la DinoParc la Râșnov.
La muzeul CFR nu găsești nimic, deși copiii sunt înnebuniți după trenuri, vagoane, locomotive și toate cele conexe.
3 comentarii Adaugă comentariu
probabil conducerea invechita din aceste institutii nu lasa lucruile sa evolueze in anul 2024 si raman acolo in 2001 undeva cu lozinca „las ca merge si asa”
recomand o vizita la „muzeul de pietre”, ala vis-a-vis de antipa. asa il numeste mostenitoarea. ii place muzeul ala maxim dar pentru mine e chinul dracu pentru ca de fiecare data stau si sap coclaurile internetului sa aflu ce naiba de pietre/minereuri sunt puse in vitrina. sunt unele exponate care au pusa ca eticheta aceeasi bucata de hartie rupta dintr-un caiet de cand era copil antipa. e cel putin dubios. plus ca denumirile exponatelor sunt intr-o limba moarta si accesibila probabil doar alora de specialitate. nu inteleg de ce nu fac un efort sa transforme vizita acolo in ceva placut si minim educational. pare ca administratorii locatiei asteapta sa cada tot de la efectele radiatiilor tolontane.
exista aplicatie pt pietre, poza si apare imediat denumire, informatii etc