După o muncă asiduă, dar susținută, am reușit să ies din 90% din grupurile de facebook în care eram, fie ajuns acolo voluntar, fie am fost aruncat de cineva. Am rămas în grupuri unde mă interesează să fiu, fie cu orientare profesională, fie pe pasiuni ( sport, în general) fie între prieteni/amici unde să ne hăhăim.

În grupurile de orientare profesională observ, de mai bine de un an, un obicei care devine deja periculos: „hey guys! îmi puteți recomanda și mie ( agenții/freelanceri/influenceri/bloggeri/designeri/crescători de pinguini)?”

Și gata munca de research, s-a oprit acolo efortul cercetării. Aștepți să curgă răspunsurile și culegi de acolo ce te avantajează sau ce îți face cu ochiul. Plus că nu prea ai cum să ratezi, că sunt recomandări venite de la oameni din industrie, care probabil au lucrat cu respectivii, deci ai și o oarecare garanție a calității.

Eu nu sunt de acord cu chestia asta la fel cum nu sunt de acord și cu „un mic ajutor, durează 5 minute”, chestie pe care o rezolvă alții în 5 minute după 10 ani de muncă, bani investiți, tocit coate și spart capete.

E mișto chestia asta, că obții fără costuri de research niște informații pe care le poți folosi apoi să crești business-ul și să faci bani.

Reversul medaliei este să nu mai fii conectat cu ce se întâmplă prin lumea de afară, prin piață, prin zona de expertiză care te interesează pe tine, cu publicul, cu audiențele și să te trezești că, deși ai ales recomandările din grupuri, alea nu funcționează, nu livrează, nu performează.

De ce? Pentru că poate au cifre, dar n-au substanță. Sau invers.