Ne merităm soarta. Expresia care mă scoate din minți în ultima vreme. Dacă „nu ne mai facem bine” și „sunt interese mari la mijloc” sunt deja expresii de umor popular, pe care le folosim la mișto ( cel puțin la mine în bulă), „ne merităm soarta” este folosit foarte serios și apăsat și fatalist.
De parcă situația noastră este oricum țăndări și de mâine ne vom trezi în MadMax, atât de prost suntem. Ne merităm soarta, ce să mai.
Și stau și mă întreb care e soarta aia pe care ne-o merităm. Soarta aia pe care o deplângem de pe un telefon de 1000 de euro?
Soarta aia pe care o văităm de la coadă de la Starbucks?
Soarta aia pe care ne-o plângem de pe internet gigabit pentru care plătim 10 euro la digi?
Soarta aia în care ne-am cam permis să plecăm să vizităm lumea oricând?
Soarta aia în care poți comanda orice online, fără să fie nevoie să-ți expui curu la pericole prin oraș?
Soarta aia în care poți munci de acasă, fără să fie nevoie să-ți expui minunea de posterior la pericole prin oraș?
Soarta aia în care poți spune practic orice tâmpenie vrei și nu pățești nimic?
Care soartă e atât de nasoală în România, frații mei albi?
Trăim cea mai lungă perioadă de pace, ne merge bine, nu simțim nici o lipsă de nimic, nici măcar pe timp de carantină și stare de urgență nu am fost foarte afectați, pandemia nu ne-a lovit chiar urât.
Plus că, românii s-au mișcat exemplar în această pandemie. Mă așteptam la mai rău, dar cred că am fost foarte disciplinați, cu foarte mult bun simț și foarte responsabili.
Ca popor spun, nu veniți cu exemple de tâmpiți de Piața Victoriei sau Funky Lounge. Ci overall, am fost bine.
Ce să-i faci, ne merităm soarta.
3 comentarii Adaugă comentariu
Intr-un fel este normal ca oamenii sa isi doreasca din ce in ce mai mult si sa nu fie satisfacuti de ceea ce au, la un moment dat.
Totusi, este putin deplasata atitudinea celor care vad totul intr-un negru foarte puternic, doar pentru ca nu le-au iesit lor toate miscarile.
Cata dreptate iti dau!!!
Gandesc acelais lucru uitandu-ma la mine, la familia mea, la toti din jurul meu, la poporul asta.
Oamenii se plang de-a-n boulea, nu gandesc 4 zile in viitor si uita f repede trecutul.
Am copilarit in anii 90, probabil ca de aceea sunt multumita cu ceea ce an acum, o viata nornala pt zilele noastre, sf pt perioada aceea.
oh, anii 90 cand plecam dimineata cu o moneda de 20 de lei pentru pachet la scoala, si dupa o zi pe alta nu mai avea aceeasi valoare