Acum ceva vreme ne-am adunat mai mulți prieteni din online la o bere. Mă rog, să mai povestim, să ne mai râdem unii de alții, că se termină anul și să încheiem bucuroși și vorbiți.
Și am ciocnit noi niște beri și unul dintre noi ceva cocktail sofisticat, toate bune și frumoase, iar la un moment dat am plecat acasă.
Doar că, am primit pe poșta redacției niște fragemente de clip, de la un tip binevoitor, care susține că ne-a luat din bar și a avut grija de noi.
Acum, având în vedere că știu exact tot ce s-a întâmplat în seara aia, stau și mă întreb de ce aveam eu o cască albastră pe cap. Că doar leul ăla de la Mariciu din brațe nu arunca cu cărămizi sau ceva.
Mda, din nebuloasele căștilor albastre. Asta îmi lipsea pe cap, nu am eu destule.
1 comentariu Adaugă comentariu
E si plu, fiecare a pierdut cate un pariu, deci: tu trebuie sa porti casca albastra, unul sa stea in portbagaj, altul sa bea bautura dubioasa cu aspect de helas din pahar cu picior, altul sa stea la coada leului.