Discutam recent cu nişte prieteni despre găştile de gagici pe care le vezi fie pe facebook, aliniate în zeci de poze sau prin oraş, la cafele, film, bere sau club. Umblă mereu în haită, vreo 3-4 cel puţin şi sunt mereu fericite şi vesele. Sau cel puţin, asta minează :coolness-ul unei “sorority” de invidiat.

Sunt mult prea bune pentru ca cineva de sex masculin să se apropie de ele sau să le abordeze cumva, indiferent de mediu, ele n-au nevoie de altcineva în afară de surorile lor, gaşca lor de fete mişto.

De obicei nu se încumetă nimeni să se apropie de vreuna dintre ele pentru ceva mai serios pentru că ai de dus una din două lupte : prima ar fi să faci cumva să eviţi contrele celorlalte din grup şi să te integrezi ( nu ştiu cine are nervi pentru aşa ceva) ; a doua ar fi să încerci să o scoţi din gaşca aia, ceea ce este, la fel, o luptă la baionetă, care te consumă maxim şi rişti ca atunci când reuşeşti să-ţi fi pierit deja cheful.

Dacă derulăm un pic pe repede înainte le găsim peste câţiva ani la fel, în aceeaşi formulă, doar că mult mai trecute şi deprimate că deja au sărit de o vârstă, sunt singure şi e târziu pentru a mai face ceva în sensul ăsta că nu le mai bagă nici dracu în seamă.

Cam exact ca în sex in the city, dacă nu mă înşel, nu?

Componenţa găştii se mai schimbă cu anii, cele bătrâne vor adopta gagici noi în gaşcă, doar ca să nu se mai simtă singure şi eşuate în viaţă, cele tinere vor intra rapid în gaşca tipelor bătrâne şi mişto şi tot aşa.