Câteva sfaturi de bun simţ pentru mersul la teatru

Observ în ultima vreme că a devenit o chestie de fiţe şi snobism pentru foarte mulţi să meargă la teatru. Pentru că e bine să te mai vadă lumea şi pe acolo,  nu numai la cluburi de scumpe sau cu nu ştiu ce poşetă de la Hermes sau cămaşă de la Boss. În regulă, până la urmă să zicem că e îmbucurător că se încarcă sălile, chiar dacă audienţa nu este mereu de cea mai bună calitate, însă, simplul fapt că ajungi în sală nu îţi conferă nici un drept suplimentar sau nici un privilegiu şmecheresc.

În momentul în care întri în sală, închide telefonul. Poţi primi mail-urile, sms-urile sau nu ştiu ce notificări şi dacă îl ţii pe silent. Nu se schimbă textul. E stresant pentru actori, să fie în mijlocul unei scene care necesită concentrare maximă şi să audă vreun ton idiot de apel în sală.  Ştiu asta chiar de la unii dintre ei.

Nu râde ca idiotul mereu, la orice glumă spusă pe scenă. Dacă totuşi nu te poţi abţine, nu prelungi momentul mai mult decât trebuie. O să pari ridicol.
Nu vorbi. Eventual şopteşte.
Nu exagera cu parfumul (aici mai ales duduile). Nimeni nu vrea să meargă la teatru pentru a-şi declanşa vreo alergie şi să strănute sau tuşească până se termină spectacolul.

Şi în ultimul rând, dar la fel de important ca cele de mai sus, ridică-te în picioare la aplauze. Arată un pic de respect pentru cei de pe scenă. Nu sta proptit pe scaun aplaudând într-o rână ca la streaptease.

În rest, mergeţi la teatru cât de des puteţi. E sănătos pentru minte!