Pentru că aşa este normal, pentru că o merită din plin şi pentru că au avut grijă ca noi să ne simţim cât mai bine la Sibiu, cu ocazia Festivalului Internaţional de Teatru, mă simt dator să le spun mulţumesc partenerilor festivalului. Şi încep cu Danone, care a avut grijă ca frigiderele să fie mereu… [mai mult]
În primul rând trebuie să spun că nu dau doi bani pe campania asta din Bucureşti. Nici nu ştiu cine, unde candidează. Doar de Oprescu, Prigoană şi Nicuşor Dan la generală ştiu. Despre primii doi habar nu am ce au facut, ce au promis şi cum speră că vor câştiga alegerile locale. Personal, eu cred… [mai mult]
clasa politica ne-a obisnuit sa ne ‘puta’ cand se intimpla ceva in spatiu public.
suntem incurajati sa ne ferim nasul pentru ca in felul asta ei sa ramina pe loc si noi sa ‘stam la locurile noastre’
la intrebarile din articol s-a raspuns.
donatiile si cheltuielile sunt pe site.
targetul e mai larg daca stai sa urmaresti omul si campania. targetul sunt oamenii satuli de sistem si de jaful din banul public.
si eu am donat si eu fac voluntariat.
anul asta cu toti putem face ceva pentru bucuresti pe 10 iunie.
Se dă următorul experiment. Nişte tineri sunt chemaţi la un interviu. Toate bune şi frumoase până când cei care iau interviul încep cu tâmpenii de genul zodii, eşti de la ţară deci eşti prost etc, nu avem încredere pentru ai pistrui pe nas şi ce au mai debitat ei acolo. La final li se comunică… [mai mult]
Tu nu ai inteles care e faza. E vorba de content moca. Au facut un spot gratis. 2 camere + niste studenti disperati dupa job + cativa acc mng plicitisti de job si pusi pe misto-uri. Trimis apoi brut la montaj – gata ai luat banul de la ong/fonduri europene. Iti dai seama ca l-au bugetat cateva mii de euro.
Sigur au fost si unii care s-au chisat in freza lor dar s-au pierdut la montaj.
Da, copilăria este perioada din viaţa fiecăruia la care ne gândim melancolic şi cu plăcere şi după care tânjim cu toţii. Lipsa de griji, de stres, atenţie din partea tuturor…sună frumos şi tentant după o vârstă încolo. Dar toată atenţia asta concentrată asupra ta, uneori poate dăuna. Eu am trăit chestia asta pe pielea mea,… [mai mult]
„Hai, zi prajitura!”… Vai de mine, toti copiii raraiti au o problema cu „Rau, ratusca, ramurica…”. Pe mine ma punea mama sa o zic, poate poate scap de defectul asta de vorbire. Ma enerva la culme cand ma tachinau, si ma puneau sa zic tot felul de cuvinte cu „hrrrhhh”, si sa nu mai vorbim de r-ul ala continuu pe care inca nu pot sa il pronunt….
Încă e o glumă, partea cu nevasta, dar despre maşină nu prea. În weekend-ul ce a trecut, după cum ştiţi am fost la FITS, motorizat de cei de la Colina Motors cu un Ford Focus Wagon echipat cu un motor de 1,6 litri ce dezvoltă 115 CP. Iniţial am ridicat o sprânceană, la primul contact… [mai mult]
Prima dată sâmbătă seara, când am fost în sală la „IADUL ESTE AMINTIREA FĂRĂ PUTEREA DE A MAI SCHIMBA CEVA”, în regia Danei Lemnaru şi jucată de cinci studente ale Facultăţii de Teatru din Târgu Mureş. O piesă care m-a lăsat fără cuvinte, care m-a făcut să merg cât mai încet spre hotel, doar pentru a… [mai mult]
Duminică dimineaţa am dat o fugă până la Mediaş, în principal pentru a o ajuta pe Nebu să ajungă la timp la FITS pentru întâlnirea cu Constantin Chiriac, dar să arunc şi un ochi la ce fac băieţii mei din #echipabloggerilor la cupa bloggerilor. Am prins numai două meciuri, cel cu web2.0neşti, pe care l-au… [mai mult]
Încep acest post prin a-mi exprima aprecierea şi respectul pentru acest om şi convingerea că dacă în fiecare judeţ am găsi măcar un om cum este Constantin Chiriac, sigur am avea o ţară mai bună şi mai frumoasă. Şi mai bogată, cel puţin cultural. Pentru cine nu ştie, Constantin Chiriac este directorul Teatrului Naţional „Radu… [mai mult]
Ajuns aseară destul de târziu, am apucat să merg doar la spectacolul stradal oferit de suedezii de la Burt out punks, care se joacă cu focul la propriu. Ca să fiu mai explicit, ei sunt o trupă de circ care face nişte chestii senzaţionale cu focul. După spectacol, i-am întrebat cum de rezistă să se… [mai mult]
Mereu când mă întreabă cineva de prietenii mei, îi răspund direct că nu am mulţi. Amici şi cunoştinţe sunt o grămadă, dar prieteni pe bune şi adevăraţi foarte puţini. Poate undeva până în 10. Pentru că din punctul meu de vedere, prieten nu e ăla cu care ieşi din an în paşte să bei o… [mai mult]
/ Ca una care a avut parte de o depresie crnuta, tratata si cu medicamente la un moment dat nu sunt mandra de asta intr-adevar, cel mai mult conteaza sa vrei singur sa iesi din pasa proasta, sa iti doresti sa revii la ganduri mai bune.Ce pot sa faca prietenii este sa fie langa tine, sa nu te lase sa te afunzi mai tare. E treaba anevoioasa, pentru ca tendinta este de a te indeparta de prieteni, de a fi lasat in pace. Ce nu functioneaza niciodata la mine sunt explicatiile de genul altii o duc mai rau, altii au probleme mai mari, alti Asta pentru ca problemele celui care sufera de depresie primeaza si pierde ceva din puterea de a intelege problemele altora. Ce poti sa faci este sa incerci sa scoti prietenul respectiv din casa, sa ii oferi alternative la a sta singur cu problemele lui, sa vada ca viata chiar este frumoasa, cu bune si cu rele, toti avem pase proaste, insa decizia de a iesi din ele se gaseste numai in interiorul nostru.
Pe mine cel mai tare ma enerveaza ideea de „prieten” pe Facebook. Serios ca aia sunt cunostinte. Prietenii adevarati sunt putini.
As mai adauga ca prieteni iti sunt cei ce nu iti reproseaza ca nu i-ai sunat o saptamana si inteleg ca ai fost ocupat, iar odata ce te intalnesti cu ei ai impresia ca nu v-ati mai vazut de doua ore desi au trecut zile intregi.
ruxa
deci chiar le’ai cerut fier de calcat, haha! sa stii ca eu am ales cartile, nu da vina pe cei de la humanitas daca nu e bine. daca e, insa, bravo lor! :))
(si multumesc, Andrei!)