De când mă știu, am auzit mereu că berea face și drege, ba că burtă, ba că altele. Dar între timp am înțeles că burta de bere totuși nu există, decât dacă bei mai multă bere decât poți duce. În exces, cum s-ar zice. Că altfel are chiar puține calorii, adică 105 kcal/250 ml în varianta cu alcool și doar 50 kcal/250 ml în varianta fără alcool.
Acum să vedem cum se dărâmă un alt mit. Cum că berea nu ar avea alte proprietăți decât de îngrășare. Hai să vedem cum că nu e chiar așa. Dar cu dovezi, pentru că am descoperit un studiu finalizat recent în România care reconfirmă efectele benefice ale consumului moderat de bere asupra scăderii riscului de apariție a bolilor cardiovasculare.
N-aș spune că studiul e chiar simplu de înțeles din prima. Adică pentru un neinițiat, titlul lui: „Evaluarea efectului consumului de bere asupra hemostazei la subiecți sănătoși”, nu este tocmai la-ndemână. Dar am tras aer în piept și am reușit să îl descifrez.
Un aspect demn de remarcat este că studiul a fost realizat sub egida Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție, iar autorul lui este dr. Marina Oțelea, asistent universitar la catedra de Fiziopatologie II a Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.
Cercetarea a evaluat impactul consumului moderat de bere asupra echilibrului fluido-coagulant, prin măsurarea concentrației unor componente ale sângelui, factori ai sistemului natural de molecule cu activitate anti-coagulantă și pro-coagulantă. Este vorba despre proteinele C și S – cu rol de oprire a procesului de coagulare -, fibrinogenul – un marker al inflamației și al stării de hipercoagulabilitate -, PAI-1 (inhibitorul activatorului plasminogenului) cu rol de oprire a procesului de coagulare și homocisteina – marker al disfuncției endoteliale.
Acum să trecem la lucrurile cu adevărat importante:
La o oră de la ingerarea cantității de bere, studiul a arătat o reducere medie cu 45% a nivelului PAI-1, inhibitor al procesului normal de distrugere a cheagurilor nou formate. Fibrinogenul a avut, de asemenea, tendința să scadă după o oră, iar nivelul de homocisteină a scăzut cu 5,7%, un factor care este strâns legat de procesul de ateroscleroză, substratul pe care se grefează activarea coagulării și formarea patologică a cheagurilor. După o lună de consum zilnic, scăderea PAI-1 a fost cu 7% mai mică față de nivelul inițial. Fibrinogenul a avut o variație nesemnificativă statistic, iar homocisteina a revenit la valori apropiate, dar ușor mai mici decât cele inițiale.
Importanța studiului trece chiar dincolo de interesul iubitorilor berii, întrucât contextul sună așa: boala cardiovasculară (BCV) este una dintre principalele cauze de deces în Europa. În ciuda unei scăderi semnificative în ultimii 30 de ani, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare reprezintă 31% din cauzele de deces la nivel internațional, la noi în țară acestea reprezentând chiar principala cauză de deces, cu peste 57% din totalul înregistrat la nivel naţional.
Asta e cam nasoală, serios acum.
Sedentarismul, o dietă nesănătoasă și neechilibrată pot accelera riscul de boli cardiovasculare. Aici intervin sfaturile alea cu măcar 10.000 de pași făcuți zilnic și să nu te ridici de la masă sătul.
Pe de altă parte, am descoperit și că această legătură dintre bere și diminuarea riscului de boală cardiovasculară a tot fost investigată și re-reconfirmată.
Studii realizate la nivel internațional se pare că au ajuns la trei concluzii esențiale legate de consumul moderat de bere și sănătatea inimii:
- Poate scădea incidența bolii cardiovasculare cu 25%: un consum de aproximativ 660 ml de bere pe zi este asociat cu un risc de incidență a bolii cardiovasculare cu 25% mai scăzut comparativ cu abstinenții, la persoanele de sex masculin.
- Poate contribui la fluidizarea sângelui, astfel încât sângele să circule mai bine prin vase: berea consumată moderat influențează factorii implicați în menținerea echilibrului fluido-coagulant al sângelui, ceea ce poate produce un efect benefic asupra sănătății inimii și a vaselor de sânge. Se pare că polifenolii pe care berea îi conține ar putea fi o posibilă cauză a acestui lucru, datorită proprietăților lor antioxidante care ajută la stimularea circulației sângelui.
- Berea se numără printre alimentele care ar putea reduce în organism nivelul colesterolului LDL (colesterol rău): există o legătură între berea consumată cu moderație și lupta împotriva colesterolului rău. Acest tip de colesterol mărit este un factor de risc cardiovascular și poate afecta toate grupele de vârstă. Nivel crescut al colesterolului rău poate fi prevenit printr-o alimentație sănătoasă și un stil de viață activ. Iar printre alimentele care ar putea reduce în organism nivelul colesterolului LDL (colesterol rău), se numără și berea, atunci când este consumată cu moderație. Și asta datorită conținutului de fibre solubile, care se regăsesc mai ales în orz, unul dintre ingredientele berii. În timp, colesterolul rău generează plăcile de aterom, acele depuneri nedorite de pe pereții interiori ai vaselor
Aspectul asupra căruia insistă însă toate studiile este că aceste posibile efecte pozitive asupra sănătății inimii apar doar în condițiile unui consum moderat de bere, în rândul adulților.
Așa că hai să vedem ce înseamnă moderat:
Organizația Mondială a Sănătății definește consumul moderat de bere ca o cantitate de 660 ml/zi pentru bărbați și 330 ml/zi pentru femei, cu o concentrație de alcool de 5%.
Cred că am niște ani avans aici, dar suntem bine!
Și, ca să închei în spiritul trendurilor și preocupărilor zilei, aș mai zice doar: berea poate să facă parte cu succes dintr-un stil de viață sănătos. Dar consumată cu moderație, așa cum scrie mai sus.
Moderație. Rație. Ție. Bere. Rece!
