Mi se pare trist și îngrijorător cum devine din ce în ce mai puternic fenomenul nesiguranței, mai ales în zona de strategie și business.
Văd la mulți manageri de marketing, manageri de comunicare, manageri generali dinamica raportului dintre „asta e strategia, încolo ne ducem, ne știm drumul” și „hai să modificăm strategia, că mi-a spus cineva să facem așa. ” Sau „m-a întrebat cineva de ce nu facem aia și aia, că ei așa au făcut”.
Prietenul Mihai vă va putea explica mai bine și mai clar cum stă treaba cu bias-urile de confirmare și cu apelul la autoritate, pe care le pot înțelege până la un anumit punct, dar sunt contrariat de cum sunt filtrate sursele de „inspirație”.
Câteva întrebări de bază:
- a reușit în aceleași condiții să facă performanță cu soluțiile propuse?
- joacă în acelasi domeniu? Pentru că dacă el vinde vin și tu ai o aplicație de navigație s-ar putea să vă raportați la același om din perspective diametral opuse: ăla îl vrea beat, tu îl vrei treaz.
- soluțiile pe care ți le vinde au funcționat cu adevărat, sau doar le-a aplicat, dar au flop-uit și la el?
E absolut normal să ceri feedback, să iei alte păreri, să afli niște opinii pertinente de la oameni care asta fac, gen consultanți sau experți sau mentori dintr-un domeniu apropiat de al tău sau chiar al tău.
Dar consider că este de o toxicitate extremă să îți conduci business-ul, să îți modifici strategia și să pivotezi de 34 de ori pe an dintr-o abordare în alta pentru că la fiecare 2 zile mai apare cineva care te întreabă de ce nu faci cum zice el.
Situațiile astea sunt la fel de nasoale, poate mai nasoale decât alea unde muncești la un plan, la o strategie, o construiești bucată cu bucată până ai răspunsul final și ți se spune că da, mișto ce ai făcut, dar nu există buget pentru asta, așa că nu se implementează.
Pentru că la fazele de urechism lăutărie, există buget, există nevoie de implementare, dar nu există certitudine, siguranță, viziune, asumare.
Și, cum „mai bine” e dușmanul binelui, avem multe exemple de business-uri îngropate pentru că cineva a știut mai bine.
1 comentariu Adaugă comentariu
La început de an aveam o discuție pe tema asta începând de la bugete de IT și marketing. La IT treaba era destul de clară așa că n-a fost mare lucru de discutat. Apoi, la marketing în schimb s-a venit cu un obiectiv și o strategie inițială și am condiționat obiectivul și bugetul de menținerea strategiei. Am spus la vremea aia că orice pivotare majoră e un deal-breaker și am insistat pe ideea respectivă fiindcă după cum bine spui, e o tendință absurdă de a pivota cât mai mult ghidat mai degrabă de impulsuri de moment și mai puțin de analiză, iar la final, fără consecvență rezultatele sunt cum sunt.