Hai să vă zic cum nu mi-am luat Ferrari, pt că nu-mi place roșu pe mașină, dar, totuși, am reușit să salvez câteva sute de lei doar mișcându-mi fundul din canapea încercând să repar niște chestii, nu să comand altele online, în locul lor.
Scena 1:
boxele de la pickup, niște M-Audio pe care le am deja de 8 ani, care își fac treaba mai mult decât onorabil. Una din boxe începe să scoată niște sunete ciudate.
Ca un fin cunoscător, am zis din prima că e vreun condensator sărit, se face.
A durat 8 luni să se facă, timp în care, de lene, de sevraj de cumpărat compulsiv chestii de pe internet, am tot cochetat cu ideea de e lua un alt sistem audio, că na, deja e una din boxe stricată, văzusem niște chestii mișto pe la AudioMonkey, eram măcinat de dileme.
Până într-o zi când am decis să iau situația de coarne și să văd cum pot repara agregatul. 2 condensatori înlocuiți și 10 lei mai târziu, am din nou 2 boxele funcționale și măcar 1000 de lei economisiți.
Și, trecând aproape 1 an de când nu mai folosisem pickupul, am redescoperit un hobby mișto 🙂
Scena 2:
Cele mai comode ghete, mai ales pentru mers pe motor, s-au dezlipit un pic în vârf. Suficient de un pic încât să nu fie de aruncat dar suficient de mult încât să fie vizibil și să nu poată fi purtate.
Le arunc? Nu mă lasă inima. Plus că nu mai găsesc același model, sunt și destul de mofturos când vine vorba de încălțăminte și procesul decizional de la cumpărături mă omoară.
Să vedem dacă pot fi reparate, îmi zic.
Rezolvat la cizmărie, 40 de lei: lipite și cusute, să nu mai întâmpin aceeași problemă mai târziu.
Încă vreo 400 de lei economisiți.
Am scutit 1300 de lei doar pentru că m-am mobilizat un pic să găsesc soluții de reparat, nu m-am grăbit la înlocuit.
Cred că putem replica asta la multe alte lucruri din viața noastră, cărora refuzăm să le dăm o a doua șansă: electrocasnice, mobilier, haine.
Și, dincolo de economia de bani pe care o faci tu, reparând lucruri, contribui și la susținerea unor meseriași care sunt din ce în ce mai rari: electroniști, cizmari, croitori, tâmplari și așa mai departe.
Așa putem vorbi și de sustenabilitate în adevăratul sens al cuvântului, nu doar de sustenabilitate făcută cu capace legate de sticlă.
