Cei interesați să ne ajute cu acest demers, sunt rugați să își exprime intenția aici sau printr-un mesaj. Vă voi comunica adresele de email la care pot depune personal memoriul de mai jos.

Manifestul în format PDF este disponibil aici.

Prin acest document, doresc sa protestez impotriva intentiilor Ministerul Tineretului și Sportului, de a naţionaliza Stadionul Național de Rugby “Arcul de Triumf” si a-l transforma abuziv într-un asa zis “Complex Național de Sport Arcul de Triumf”, printr -o hotărâre in dezbatere publica in acest moment; oficialii MTS evită cu vădită malitiozitate denumirea de Stadion de Rugby “Arcul de Triumf”, desi este evident că Guvernul României, prin Min Lucrarilor Publice, Dezvoltarii si Administratiei a realizat prin CNI obiectivul Stadionul National de Rugby “Arcul de Triumf”, asa cum se vede in poza de mai jos.

Sectiunile documentului si aspecte principale:

  • Istoric
  • Importanta Arenei de Rugby pentru Comunitate
  • Proiectul de Hotarire de Confiscare/Nationalizare a Stadionului National de Rugby
  • O Hotărâre de Guvern pentru ștergerea memoriei rugbyului
  • Ungaria ofera stadion rugby-ului, Romania confisca stadionul
  • Rugby Romania a oferit stadionul pentru modernizari, si acum ramine fara stadion
  • Cerintele fotbalului si ce interese urmaresc oficialii MTS?
  • Acuzatiile ne-fondate cu rea vointa lansate in spatiul public de oficialii MTS, in frunte cu ministrul Novak, si istoricul dezastros al MTS in administrarea patrimoniului
  • Incompetenta MTS
  • Elefantul lui Becali
  • Economia cu adevarul a oficialilor MTS:
  • Oficialii MTS induc opinia publica in eroare declarind public ca bugetul FR Rugby este de 8mil lei, desi bugetul FR Rugby acordat de catre MTS in 2020 este de doar 5 545 897 lei (Rusia are un buget

anual pentru rugby de USD 32mil, Georgia EUR 20mil)

  • Cost investitie Stadion National de Rugby “Arcul de Triumf” EUR 29 663 566 (sursa: comunicat oficial MTS) – dar conform declaratiilor publice repetate ale oficialilor MTS (secr gen Pasaila, si Min Novak) stadionul national de rugby a costat EUR 37 milioane
  • Alte doua stadioane construite in cadrul programului CNI (fara pretentii de la MTS):
  • Cost investitie stadion fotbal Steaua (investitie realizata prin CNI in cadrul aceluiasi proiect de

organizare a EUR 2020): EUR 95milioane

  • Cost investitie stadion fotbal Rapid (investitie realizata prin CNI in cadrul aceluiasi proiect de organizare a EUR 2020): EUR 39milioane
  • MTS intentioneaza sa creeze o noua structura finantata de la bugetul de stat – “Complexul Sportiv

Naţional “Arcul de Triumf ” funcționează cu un număr de 20 posturi personal contractual și este condus de un director numit în condițiile legii.” – Pentru funcționarea sa vor fi alocate de la budget 15 milioane de lei anual, dublu față de cât primește FRR și cu peste 50% mai mult decât cea mai generoasă finanțare în 2020 a unei federații sportive (canotaj).

  • In timp de stadionul preluat de MTS este nefolosit, nationala de rugby, Stejarii, care se afla in plina campanie de calificari pentru Cupa Mondiala din Franta din 2023, se antreneaza pe unde apuca, pe terenuri improprii si sali de sport din mall-uri.

Istoric

În iunie 1913, la o întâmpinare a Comitetului Central al FSSR, Grigore 
Cantacuzino, primarul Capitalei, a hotărât ca Primăria, contra unei chirii simbolice de un leu pe an, să cedeze Federațiunii Societăților de Sport din România, „pe tot timpul existenței sale“, terenul de laŞosea, cunoscut de atunci sub numele de „Federație“.

Întinderea totală era de circa 25 hectare, împărț ită în două jumătăți prin aleea ce ducea pe atunci la Şcoala de Agricultură şi care se numeşte în prezent Aleea Premio Nebiolo (fostă Tineretului).

Lucrările de construcție ale terenului au început în 1913 și stadionul a fost inaugurat pe 9 martie 1914, sub denumirea „Stadionul Tineretului“, cu un meci între cluburile de rugby Sporting Club și Tenis Club. Apoi, pe acel teren s-a jucat rugby fără întrerupere până în ziua de azi.

Importanta Arenei de Rugby pentru Comunitate

Subliniem importanta acestei arene pentru comunitate, fie ea din Bucuresti sau din tara. In zilele de meci el se transforma intr-un adevat liant social pentru familii, soti, sotii, bunici, copii, ce vin impreuna la acest stadion pentru a asista la un spectacol sportiv plin de fair-play.

Este locul unic poate, unde participantii se aduna cu suporterii dupa terminarea partidei sa povesteasca, sa se cunoasca si petreaca timp impreuna. Aceasta arena este un adevarat ambasador al tarii noastre, unde sportivi,

spectatori din toate colturile lumii s-au adunat de-a lungul timpului pentru a se cunoaste, a asista la memorabile partide de rugby, si a depana amintiri.

Proiectul de Hotarire de Confiscare/Nationalizare a Stadionului National de Rugby

Pentru a justifica înființarea Complexului Sportiv Arcul de Triumf, Ministerul Tineretului și Sportului a trecut în proiectul de hotărâre lucruri care nu există în realitate și nici în vreun proiect.

Aceste date false fac însă parte dintr-un document oficial al statului roman, precum bazin de înot, terenuri de volei, handbal, baschet

Însă bazinul de înot este, de fapt, o piscină de 1.40 m adâncime destinată exercițiilor de recuperare pentru 
sportivi. Nici în realitate și nici în proiect nu există vreun teren de handbal, volei, baschet în cadrul Stadionului Național de Rugby Arcul de Triumf.

În mod evident, toate acestea au fost trecute doar pentru a se justifica denumirea de Complex Sportiv și a da aparența că aici se pot pregăti mai multe discipline.

Mai mult, în același proiect de 
Hotărâre, MTS nu prevede pentru următorii 5 ani un buget pentru realizarea unui bazin de înot, nici nu ar avea unde, și nici pentru vreun teren de handbal, volei sau baschet.

O Hotărâre de Guvern pentru ștergerea memoriei rugbyului

În proiectul de Hotărâre de Guvern privind înfiinţarea Complexului Sportiv Naţional „Arcul de Triumf” în subordinea MTS, aflată în dezbatere publică, cuvântul „rugby” nu apare deloc (http://mts.ro/proiecte-legislative-in-dezbatere-publica/hotarare-privind-infiintarea-complexului-sportiv-national-arcul-de-triumf-in-subordinea-ministerului-tineretului-si-sportului-pentru-trecerea-unui-imobil-din-domeniul-privat-al-statului-in-d/).

Memoria rugbyului este astfel obliterată în chiar templul său. Nota de Fundamentare (NF) nu prevede nici ea în vreun fel prioritatea rugbyului, pe care o tot invocă fără temei ministrul Novak.

Ea precizează: „Necesitatea înființării Complexului Sportiv Național Arcul de Triumf este […] justificată de satisfacerea nevoii de pregătire a loturilor naționale și olimpice reprezentative ale României și organizarea și desfășurarea competițiilor sportive la nivelul standardelor internaționale.”

Loturile olimpice ale României sunt gestionate de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR). Să fi fost COSR consultat de minister pe tema pregătirii vreunui lot olimpic în noua bază?

COSR nu a fost consultat cu privire la <<satisfacerea nevoii de pregătire a loturilor naționale și olimpice reprezentative ale României>>, în procesul de elaborare a Notei de fundamentare și a proiectului de Hotărâre de Guvern privind necesitatea înființării Complexului Sportiv Național <<Arcul de Triumf>>, pe cale de consecință neexistând niciun document în legătură cu speța expusă”, precizeazăsecretarul general al forului olimpic, GeorgeBoroi.

Ungaria ofera stadion rugby-ului, Romania confisca stadionul

Recent, președintele Klaus Iohannis și ministrul Sportului, Eduard Novak, au stabilit că sportul va deveni o prioritate în ț ara noastră și că vor folosi modelele Ungariei, Sloveniei și Austriei pentru ca România să revină în elita mondială.

În acest timp, la Budapesta a fost inaugurat un stadion modern, dedicat rugby-ului, celebrând astfel împlinirea a 50 de ani de la primele meciuri oficiale din Ungaria. Situat în pitorescul parc Kincsem, la marginea Budapestei, stadionul de rugby face parte dintr-un complex sportiv care include o pistă de ogari și principalul hipodrom al țării.

Pe acest stadion se va juca doar rugby. „A fost un sprijin generos din partea guvernului maghiarși al MinisteruluiSportului care au crezut în rugby și au arătat astfel încrederea pe care o au în acest sport. Această realizare este rezultatul unei strategii pe termen lung, pe o perioadă de opt ani.

Dintr-o comunitate mică de rugby, am reușit să devenim ceva care face parte din cultura sportivă națională“, adeclarat Antal Kiss, noul președinte al Federației Ungare de Rugby pentru World Rugby.

In România, MTS vrea sa adopte o hotarîre prin care Stadionul “Arcul de Triumf” nu mai este dedicat rugby-ului, ci este transformat în asa zis Complex National de Sport. In acest moment, desi stadionul national de rugby “Arcul de Triumf” este finalizat si receptionat, MTS a luat cheile de la CNI, trei terenuri de antrenament, precum si sala de forta si recuperare, toate obiective noi noute, sunt nefolosite, practic casa rugby-ului sta goala; în acest timp nationala de rugby, Stejarii, care se afla in plina campanie de calificari pentru Cupa Mondiala din Franta din 2023, se antreneaza pe unde apuca, terenuri improprii si sali de sport din mall-uri.

Rugby Romania a oferit stadionul pentru modernizari, si acum ramine fara stadion

Pe scurt, Federaţia Română de Rugby 
a oferit terenul pe care se joacărugby din 1913, şi-a demolat singură vechiul

Stadion Naţional de Rugby Arcul de Triumf, a semnat un protocol cu MTS prin care stadionul revine Federaţiei

Române de Rugby la finalul lucrărilor şi a fost asigurată ca va primi stadionul înapoi.

Acum, cineva, care nu a avut vreo implicare în acest proiect, adica MTS, vine la final, şi doreşte să schimbe tot.

Prin MTS se intelege conducerea acestui minister, adica ministrul Eduard Carol Novak, fostul ministru Ionut Stroe, secretarul general al ministerului, Ciprian Constantin Păsăilă, secretarul general adjunct Dragoș Ionuț Bănescu, responsabilul de comunicare MTS, Roxana Ciuhulescu.

Federația Română de Rugby a construit vechiul stadion din fonduri proprii, unele obținute de la International Rugby Board, apoi a demolat această arena din fonduri proprii și a obținut avizele pentru noul stadion.

Situația este una cel puțin bizară, Federația Română de Rugby investind 2,5 milioane de euro de-a lungul timpului din venituri proprii, de când a primit dreptul de folosință în 2002 până în 2018 când a fost revocat.

Mai mult, tot ce a ț inut de etapele preliminare ale lucrărilor la noul Stadion Național de Rugby Arcul de Triumf, de la obținerea avizelor și autorizațiilor pentru obținerea Autorizației de Construire, la realizarea proiectului și demolarea vechii arene, incluzând desființarea construcț iilor existente și defrișarea vegetației ce intra în incidență cu noua construcție, FR Rugby a făcut-o din fondurile sale.

Asta, în condițiile în care Ministerul Tineretului și Sportului și-a asumat printr-un protocol și ordin de ministru că stadionul va reveni FR Rugby. Între timp, MTS s-a răzgândit și a pus in dezbatere publică o hotărâre prin care se înființează Complexul Sportiv Național Arcul de Triumf care va include Stadionul Naț ional de Rugby, va avea 20 de angajaț i și un director. Conflictul de interese din acest punct de vedere este evident, MTS fiind direct interesat sa creeze o noua structura finantată de la bugetul de stat.

Ce a plătit FR Rugby pentru noul stadion

Cheltuielile suportate de Federația Română de Rugby pentru noul Stadion Național de Rugby Arcul de Triumf începând din 2013, de când s-au făcut primele demersuri pentru autorizarea executării lucrărilor de construcție stadion, până la finalizarea lucrărilor la noua arenă:

– etapele preliminare Plan Urbanistic Zonal și întocmire PUZ, obținerea aviz preliminar PUZ

– extrase plan cadastral, procurare planuri imobil, extras carte funciară

– contract proiectare plus modificare proiect initial

– situație lucrări demolare stadion și execuție lucrări

– servicii de urmărire lucrări și diriginte șantier

– lucrări de demolare instalație de iluminat

Mai mult, Planul Urbanistic Zonal a fost scos de două ori din cauza unor schimbări de arhitectură și funcționalitate.

Practic toate avizele au fost scoase de două ori de către FRR.

La acestea s-au adăugat cheltuielile cu avize, taxe judiciare, taxe de timbre, astfel:

– taxe emitere avize tehnice pentru construcție

– taxă studiu

– taxă aviz amplasament complex

– tarif emitere aviz pentru construcție

– aviz construcție de la Apa Nova

– taxă emitere aviz sănătate pentru obținerea autorizației de construcție

– taxă eliberare acord mediu

– taxă aviz rețele edilitare Telekom

– taxă aviz Distrigaz

– taxă avize Enel construcție

– taxă ANCPI – extras de carte funciară pentru informare

– taxă emitere aviz în regim de urgență

– taxă emitere aviz tehnic de racordare Enel

– taxă emitere aviz E Distribuție Enel Muntenia SA

– taxă Poliția Rutieră – serviciu circulație.

Discuțiile despre noua arenă de rugby de la Arcul de Triumf au fost consfințite încă din 2017, într-un ordin al Ministrului Tineretului și Sportului, prin care acesta prevedea predarea amplasamentului către Ministerul Dezvoltării prin Compania Națională de Investiții. Tot prin acest ordin, Ministerul Tineretului și Sportului se obliga să nu schimbe destinația stadionului după finalizarea lucrărilor.

Toate avizele și demolarea vechii arene, au fost făcute de Federația Română de Rugby, precum este ilustrat in detaliu in textul de mai sus.

La 19 septembrie 2018, Federația Română de Rugby și Ministerul Tineretului și Sportului încheiau un protocol conform căruia FR Rugby se angaja să finanț eze din venituri proprii întocmirea documentației Planului Urbanistic Zonal pentru suprafețele de teren predate de MTS către Compania Național ă de Investiții și să facă toate demersurile necesare tuturor avizelor și autorizațiilor necesare, inclusiv a Autorizației de Construire.

Demolarea vechii arene, plătită tot de Federația Română de Rugby

De asemenea, FR Rugby își asuma să finanțeze lucrările de eliberare a terenului pentru realizarea construcției, adică desființarea tribunelor existene și defrișarea vegetației. Tot FR Rugby era delegată să întocmească Planul de Amplasament și Delimitare.

Conform angajamentului, FRR s-a ocupat și de eliberarea terenului. Exista acolo o sală de forță în care se pregăteau loturile naționale de rugby pe care FRR a trebuit să o demoleze. Au fost cedate și cele două terenuri de antrenament.

În același protocol, Ministerul Tineretului și Sportului se angaja să înceapă demersurile pentru o hotărâre de Guvern prin care să se constituie un drept de folosință gratuită a Stadionului Național de Rugby „Arcul de Triumf”, pe o perioadă de 49 de ani pentru Federația Română de Rugby.

De asemenea, în aceeași hot ărâre de Guvern, MTS se angaja să propună dreptul de folosință gratuită a FR Rugby și pentru celelalte două terenuri de antrenament care nu erau cuprinse în planul de investiție al CNI S.A.

Așadar, Federația Română de Rugby și-a îndeplinit toate obligațiile din fonduri proprii, de la obținerea tuturor avizelor de construcție până la demolarea fostei construcții și eliberarea terenului.

Obligații clare prin ordin de ministru

Acest protocol a fost consfințit prin Ordinul Minsterului Tineretului și Sportului nr. 990 din 17 octombrie 2019.

În acesta se specifică foarte clar că în termen de 30 de zile de la recepția finală a „Stadionului Național de Rugby Arcul de triumf, MTS va iniția procedura de avizare interministerială a proiectului de act normativ privind darea în folosință gratuită către Federația Română de Rugby.

Cerintele fotbalului si ce interese urmaresc oficialii MTS?

Ministerul Tineretului și Sportului a precizat, in IAN 2021, că, pe lângă Federația Română de Rugby, a solicitat drept de folosință gratuită a noului stadion și Federația Română de Fotbal, instituție care nu apare în niciun document până acum și care n-a avut nicio contribuție financiară.

Acest lucru, desi in iulie 2018, Răzvan Burleanu, presedintele FR Fotbal afirma că își dorește ca arena de la Arcul de Triumf să fie doar casa echipei naționale de fotbal feminin și că nu este scopul FRF să administreze stadioane.

Ne-am dori ca la Arcul de Triumf să fie casa echipei naționale de fotbal [feminin] atunci când joacă în București. Ăsta a fost și proiectul atunci când am întocmit dosarul de candidatură. Neam asumat ca, pe Arcul de Triumf, pe lângă naționala de rugby, să joace și naț ionala de fotbal feminin. Stadionul va rămâne în continuare în administrarea Federației Române de Rugby, noi vom fi acolo doar găzduiți cu naționala de fete.”

De fapt comunicarea dintre FR Fotbal si MTS demonstreaza ca a fost solicitat accesul tuturor echipelor de fotbal din România pe Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf, conform MTS “Federația Română de Fotbal a cerut și ea accesul în vederea organizării partidelor din competiț iile pe care le organizează, alături de partide ale loturilor reprezentative de fotbal, precum și accesul cluburilor de fotbal din România“.

In recente declaratii, oficialii MTS ezita sa recunoasca interesul [declarat public] echipelor de club de fotbal pentru utilizarea Stadionului National de Rugby, dar se contrazic intre ei.

Spre exemplu, Ministrul Novak declara cu nonsalanta pe 09-Feb-2021, ca a primit solicitare din partea d-lui Argaseala (FCSB) pentru utilizarea stadionului, in timp ce nu primise nimic de la FR Rugby ceea ce este total neadevarat; ulterior FR Rugby dovedind public ca a transmis către Ministerul Tineretului și Sportului, încă din data de 21-Ian-2021, programul competițional și de pregătire complet al echipelor naționale de rugby ale României, ce urmeaza sa se desfasoare pe Stadionul National de Rugby “Arcul de Triumf”.

Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al apărării, a lansat o variantă validă cu privire la stadionul Arcul de Triumf:

Imediat după 1989 s-a iscat o adevărata bătălie, extrem de dură, pentru preluarea în proprietate privată a spațiului dintre Casa Presei și Arcul de Triumf, unde sunt câteva baze sportive de tradiție.

Scopul era simplu: construirea de clădiri aducătoare de bani proprietarilor pe terenurile respective. Astăzi, «bătălia» se dă în jurul Stadionului Arcul de Triumf. MTS a decis singur să preia stadionul de la Federația Română de Rugby, motivând «interesul public» care ar rezulta din faptul că stadionul a intrat în rândul celor utilizate pentru antrenament pentru Campionatul European de Fotbal (de parcă utilizarea lui pentru rugby nu ar fi și ea tot de «interes public»).

Întrebarea mea este dacă preluarea arbitrară de la Federația Română de Rugby, pentru un eveniment trecător, are bază legală, din moment ce returnarea către FR Rugby după campionatul de fotbal nu are, cum susține MTS?“.

Dumitru Mihalache, omul care a pus stadionul Arcul de Triumf pe lista pentru Euro 2020, declara [pentru GSP] în vara trecută: „Chiar dacă voi fi acuzat de subiectivism, pentru că provin din rugby, eu am convingerea că Arcul de Triumf e stadionul rugbyului românesc, leagănul său. Aici se joacă rugby de peste 100 de ani. Moral şi istoric vorbind, aici e casa rugbyului românesc. Apoi, credeţ i că dacă l-ar lua MTS-ul în administrare ar fi mai bine? Păi uitaţi-vă la patrimoniul MTS. Mă îndoiesc că MTS ar avea capacitatea de a administra un astfel de stadion. Şi dacă l-ar administra vreo primărie tot rău ar fi. Administrarea făcut ă de o autoritate publică e falimentară. Orice variantă care exclude FR Rugby nu îşi are sensul. După părerea mea, nici combinaţia cu fotbalul nu e o soluţie. Nu poţ i să faci şi fotbal, şi rugby acolo. Aaaa, dacă pentru vreun eveniment fotbalistic de mare anvergură îşi dă FR Rugby acordul şi pune stadionul la dispoziţie, atunci da, dar să organizezi meciuri din campionatul naţional aici sau cine ştie ce alte competiţii fotbalistice, nu e în regulă. Mai gândiţi-vă şi la faptul că, de bine-de rău, fotbalul tot mai are nişte stadioane, în vreme ce rugbyul are câteva terenuri amărâte. Şi acum ce faci, vii să-i iei şi inima?

Asa aratau conditiile de competitie sub conducerea MTS in 2001

Acuzatiile ne-fondate lansate in spatiul public de oficialii MTS, in frunte cu ministrul Novak, false interpretari juridice, si istoricul dezastros al MTS in administrarea patrimoniului

În cadrul unei conferințe de presa organizate pe 9.02.2021 de către Ministerul

Tineretului și Sportului, domnul ministru Eduard Novak a făcut mai multe afirmații la care suporterii acestui nobil sport sunt nevoiți să răspundă în cele ce urmează.

Prima alegație privește inducerea în eroare a iubitorilor rugbyului care au înțeles să exercite dreptul legitim la protest, în condițiile legii:

Mi se pare că suntem puși la zid de grupul de fani al rugby-ului, care a fost indus în eroare. Încă nu am reușit să obț in o declarație a Federației, care ar fi în măsură să vină cu o propunere decentă și cu o alt ă atitudine față de ministerul care o finanțează, și o face foarte bine. Îmi pare rău că acești fani sunt induși în eroare, nu cunosc situația juridică a acestui stadion.”

Membrii Club 16 Horia Ungur, suporteri ai rugby-ului românesc au solicitat mai multe explicații în scris MTS și altor instituții cu privire la perspectivele revenirii bazei sportive in folosința gratuita a FR Rugby, având în vedere promisiunile Guvernului României din anii anteriori precum și actele normative pe baza cărora a fost edificat Stadionul National de Rugby Arcul de Triumf.

Într-unul dintre aceste răspunsuri MTS a afirmat următoarele: “Conform prevederilor art. 80 din Legea nr. 69/2000, Federațiile sportive fiind persoane juridice de drept privat, pot primi în folosință gratuita doar imobile aflate în domeniul public al statului. Astfel, deoarece imobilul Stadionul National (n.n. de RUGBY!) Arcul de Triumf se afla în domeniul privat al statului, în prezent acesta nu poate face obiectul transmiterii în folosință gratuita către Federația Romana de Rugby”.

Or potrivit proiectului de Hotărâre privind înființarea complexului sportiv national Arcul de Triumf se prevede chiar trecerea acestuia din proprietatea privata a statului în domeniul public, deschizând astfel posibilitatea legala de a oferi dreptul de folosință gratuita către FRR, organizație nonprofit, persoana juridica de utilitate publica, recunoscuta de statul roman.

Prin urmare nu exista nici un impediment de ordin legal prin care folosință gratuita a acestei baze sportive să nu aparțină rugbyului.

Mai mult decât atât, folosința gratuită a bazelor sportive de către Federațiile cărora le sunt destinate este un fenomen uzual:

1. Federația Romana de Canotaj are în folosință doua baze sportive și un hotel pentru sportivi.

Nota de fundamentare prezinta modalitatea în care baza din Năvodari și hotelul sunt folosite de către sportivii canotori. Potrivit acesteia, “Prin darea cu titlu gratuit Federației Române de Canotaj pentru o perioadă de 49 ani, a imobilului Centrul Olimpic de Canotaj, situat în str. Taberei nr. 1, Orașul Năvodari, județ ul Constanța, se urmărește o mai bună și eficientă coordonare a tuturor activităților specifice canotajului și a sportului de înalt ă performanță și o oportunitate de atragere a fondurilor extrabugetare, ceea ce vă duce la o degrevare a bugetului de stat cât și posibilitatea inițierii unor noi programe de dezvoltare în sprijinul sportului de înaltă performanță.”

În schimb, în situația Stadionului National de Rugby Arcul de Triumf, MTS urmărește încărcarea schemei de personal (și creșterea numărului angajaților bugetari) cu 15-20 de persoane. Ne intrebam cum se impaca politica legitima a Guvernului Citu de reducere a cheltuielilor bugetare cu decizia MTS si cum se impaca politica UDMR privind descentralizarea cu deciziile ministrului Novak.

2. Federația Romana de Atletism are în folosință gratuita Stadionul

Iolanda Balaș Soter în suprafață de 40.103,55 m.p. – sursa: Raportul Curții de Conturi

  • Federația Romana de Tenis are în folosință gratuita doua 2 baze sportive în incinta Complextului National Lia Manoliu – sursa: Raportul Curții de Conturi
  • Federația Romana de Scrima are în folosință gratuita un număr de 4 baze sportive în București. – sursa: Raportul Curții de Conturi
  • Federația Romana de Handbal are în folosință gratuita baza sportiva Sala Lucian Grigorescu și birouri.- sursa: Raportul Curții de Conturi
  • Federația Romana de Polo are în folosință gratuita Bazinul de Înot

Floreasca.- sursa: Raportul Curții de Conturi

7. Federația Romana de Tir Sportiv are în folosință gratuita Baza

sportiva „Iosif Sârbu” cu o suprafață de 649.987, 54 m.p. (!!!) – sursa: Raportul Curții de Conturi

Prin urmare credem că e clar, pentru unii MTS e mumă iar pentru alții ciumă.

Lista poate continua însă după cum se poate observa în Raportul Curții de Conturi MTS nu are o lista completa a propriilor active iar deficientele în administarea acestora pot fi observate începând cu pagina 13 din raport, putând fi admirate și fotografii ale acelor ruine.

Mai spune ministrul Novak că nu știm ce spunem când folosim termenul “naționalizare”.

Pentru a putea fi construit, a fost necesara demolarea unor clădiri în proprietatea privata a FRR (sala de forță, vestiare, camere administrative, tribune, nocturna), operațiune care nu se putea face fară acordul Federației.

Ministerul Justiției a respins într-o prima faza proiectul, lipsind acest acord, întrucât construcțiile au fost edificate având în vedere cei 49 de ani de utilizare gratuita acordat de stat iar FRR nu putea fi obligată să cedeze terenul si cladirile până la expirarea termenului.

Prin urmare Federația are un drept de creanță împotriva statului pentru acele imobile și pentru dreptul de folosință gratuita pierdute ca urmare a neonorarii promisiunii de a restitui ceea ce s-a luat. Toate acestea însumate pot duce la o suma apreciabilă, posibil chiar mai mare ca suma plătită pentru stadion întrucât se poate contabiliza si dauna provocata Federației pentru toți anii de folosință gratuita acordați inițial și pe baza careia au fost edificate construcții, cu acordul statului. Aceste drepturi patrimoniale au fost deci naționalizate prin deciziile MTS și reamintim că pentru pagubele provocate în activitate și funcționarii publici pot fi răspunzători în solidar cu instituția. Pentru aceasta pagubă, cine va răspunde?

Este evident, fanii rugbyului nu sunt induși în eroare, dimpotrivă cunosc foarte bine situația bazelor sportive și nu solicita nimic în plus fata de ceea ce a promis Guvernul României și nici tratament special fata de ceea ce au primit și alte federații sportive.

Dimpotrivă, credem că ministrul Novak este indus în eroare de către funcționarii publici din minister care se folosesc de lipsa dumnealui de experientă în domeniul dreptului si rugbyului.

Fata de alegatiile privind lipsa de performanta incepem prin a vă reaminti că rugbyul romanesc este sportul care a adus prima medalie olimpică din istoria României.

Totodată, ați declarat în mod public următoarele: “Vreau să fac ceva diferit. Dacă eu le garantez că vreau să administrez acest stadion, fără alte combinaţii, cred că ar fi bine pentru toată lumea. FRR este în Top 8 la finanţări, cu 8 milioane de lei finanţ are de la noi. Interesul meu este să sprijin sportul.”Aceasta este o alta denaturare aadevarului, ministrul Novak stiind foarte bine ca bugetul FR Rugby acordat de catre MTS in 2020 este de doar 5 545 897 lei.

Ne permitem sa facem cateva precizari. Cu toată perioada de recul a rugbyului romanesc, generată inclusiv de lipsa unei baze sportive precum beneficiază alte federații, rugbyul “tradițional” rămâne și în prezent cea mai bine plasata disciplina de echipa masculina în clasamentul mondial (locul 19) în comparație cu celelalte sporturi de echipă din Romania, prin urmare argumentul dumneavoastră cu privire la susținerea performantei ar trebui să se aplice și rugbyului și nu după bunul dumneavoastră plac.

În privință “combinațiilor” despre care vorbiți, vă aducem la cunoștință că dezavuam un astfel de limbaj în exprimarea publica a miniștrilor și funcționarilor de stat întrucât relativizează și plasează într-o zona gri discursul public și vă solicitam să ne lămuriți la ce v-ați referit mai exact când ați folosit acest termen intrucat, cel putin pentru noi, nu este uzual.

Nu cumva MTS este păstorul combinațiilor la care va referiti prin intentia de a creea o structura de sifonare a banului public, acest asa zis “Complex National de Sport” cu o schema de personal aditionala de 15-20 angajati?

Cum rămâne cu gestionarea mai eficientă a bazei sportive de către MTS? Nota de Fundamentare ne lămurește.

Organigrama Complexului Sportiv Național va cuprinde 20 de posturi.

Pentru funcționarea sa vor fi alocate de la budget 15 milioane de lei anual, dublu față de cât primește FRR și cu peste 50% mai mult decât cea mai generoasă finanțare în 2020 a unei federații sportive (canotaj).

Nu este prevăzut niciun obiectiv de încasări. Zero! În doisprezece ani, planul MTS este de a mai înghiți costul unui stadion echivalent cu inutilul Complex Sportiv Național.

În banii aceștia, vor primi bonus și îngroparea rugbyului românesc. O gură mai puțin de hrănit…

Invităm publicul sportiv în general să reflecteze la ceea ce se întâmplă astăzi rugbyului. Mâine s-ar putea să fie în situația noastră alte discipline sportive, mai ales că discursul ministrului Novak indica o veritabila centralizare a deciziei, comisii de control asupra calității antrenamentelor efectuate de Federații, ce mai, o adevărată sovietizare a sportului romanesc.

Atit ministrul Novak, cit si oficialii MTS continua sa induca in eroare opinia publica declarind ca Stadionul National de Rugby a costat EUR 37m, desi in realitate din chiar documente oficiale MTS reiese ca suma este de EUR 29.5m.

Incompetenta MTS

MTS său este una dintre cele mai, sau poate cea mai incompetentă administrație centrală din România, mai ales pe chestiunea gestionării patrimoniului. O spune Curtea de Conturi a României, într-un raport din 2020. Documentul, care sintetizează trei ani și jumătate de audit, analizează performanța MTS în administrarea patrimoniului său pe perioada 1990-2016.

http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza%20auditul%20performantei%20MTS%2030032020.pdf

Filă cu filă, sunt trecute în revistă degradarea patrimoniului sportiv, „inexistența unor situații clare cu privire la proveniența și evoluția bunurilor din patrimoniul sportiv al MTS”, dar și „pierderea, în unele cazuri a unor active din patrimoniul sportiv al MTS ca urmare a inacțiunii sau acțiunii tardive a MTS” (p. 33).

Diplomatic formulată, „inacțiunea” înseamnă de fapt complicitatea MTS la delapidarea proprietății statului. Cazul de manual este Complexul Sportiv Național „Lia Manoliu” aflat gard în gard cu stadionul Arcul de Triumf și parte a celor 25 de hectare istorice date în folosință perpetuă sportului de primărie acum mai bine de 100 de ani.

Încăput pe mâna rechinului imobiliar Puiu Popoviciu și a altor prădători mai mici de companie, terenul de 6,5 hectare a fost închiriat de stat pe nimic, iar toate construcț iile apărute pe el rămân proprietatea chiriașilor, după cum arată o anchet ă a Evenimentului zilei. Baza Olimpia din București, la fel ca multe altele din toată țara administrate de MTS, este o ruină.

La recomandări, Curtea de Conturi scrie negru pe alb: „reglementarea condițiilor necesare și suficiente pentru transferul bazelor sportive către unitățile administrativ-teritoriale sau către federații în vederea atragerii fondurilor necesare administrării și utilizării corespunzătoare a bazelor sportive” (p. 38).

Cuvântul înainte al raportului este semnat de consilierul de conturi Attila Dézsi, șeful Departamentului care a întocmit auditul, fost membru UDMR propulsat de această formaț iune în diverse funcții importante (secretar general al guvernului sub Emil Boc, prefect al județului Hunedoara, inspector superior la Consiliul Concurenței).

Nimic surprinzător: Dézsi pledează pentru descentralizare, conform liniei politice a UDMR. Însă ministrul Novak, propus tot de UDMR, naționalizează Arcul de Triumf.

Tot din raportul Curții de Conturi afl ăm că există o mulțime de federații, ba chiar și o fundație a lui Ilie Năstase, care au primit baze ale MTS în folosință gratuită (acestea au fost enumerate mai sus).

Singurele baze pe care raportul le consideră bine administrate sunt Arcul de Triumf (în sarcina FR Rugby) șicea a Federației de Scrimă, tot în Floreasca, care are și un hotel, plus teren de tenis și baschet.

Din evaluarea Curții de Conturi, în materie de administrare a bazei, FR Rugby depășește net standardele MTS. Acum, ministerul argumentează că investiția de 37 de milioane de euro [de fapt EUR 29.5m] este prea mare pentru a fi administrată de o federație, pe care o numește chiar ONG! Doar că nu există nicăieri în vreo lege un prag financiar de la care nu se poate acorda folosința gratuită. Chiar și dacă ar exista, cele 64 de hectare ale tirului din pădurea Băneasa depășesc valoarea Stadionului National de Rugby „Arcul de Triumf ”!

Elefantul lui Becali

Totodată, MTS își justifică răzgândirea prin garantarea unui tratament echitabil pentru alte sporturi. Care sunt însă acele sporturi care pot fi practicate pe Arc? Rugby, tir cu arcul, și, desigur, fotbal.

Tirul cu arcul fost primit de FR Rugby și în trecut pentru organiza competiții pe Arc. „Am făcut la MTS cerere pentru organizarea Cupei României. Arcul de Triumf ar fi perfect pentru noi: pe cele două terenuri de antrenament putem organiza în numai două zile o competiție internațională, fiindcă se pot instala multe panouri cu ținte. Altfel, poate dura până la zece zile, ceea ce crește foarte mult cheltuielile cu cazarea. Noi am conlucrat și cu FRR, în 2016, ne-au primit

să ținem acolo o competiție”, explicăIon Pandele, secretarul general al Federației Române de Tir cu Arcul (FRTA).

Așadar, FRTA nu are nevoie de stadion, ci doar de anexe.

Doar că fotbalul este gestionat de Federația Română de Fotbal, asupra căreia MTS nu are jurisdicție. Iar fotbalul profesionist este administrat de Liga Profesionistă de Fotbal.

FRR și-a dat de la bun început acordul pentru ca echipa națională feminină de fotbal și selecționatele de tineret să poată evolua pe noua arena (declaratii in acest sens au fost mentionate mai sus). Deci nu aici este cheia. Elefantul din sufragerie este interesul FCSB, recent admis de Novak (9-Feb-2021).

Echipa privată a unui personaj condamnat pentru păgubirea statului, și mare cumpărător de drepturi litigioase (dosare de despăgubire blocate de mafie, pentru a spune lucrurile pe șleau) , trebuie să profite neapărat de investiția statului!

Ne întrebam retoric de ce Stadionul National de Rugby Arcul de Triumf este atât de râvnit de d-l. Argaseala (reprezentant club fotbal) din moment ce pe Arena Națională (costuri 234 milioane EURO) rugbyul nu poate fi jucat pentru că terenul este prea mic, doua noi stadioane dedicate fotbalului tocmai vor fi date în folosință (Steaua și Rapid) și nu în ultimul rand, doua alte stadioane de peste 10.000 locuri, Regie și Cotroceni, stau nefolosite și în ruina prin grija Statului Roman.