Azi o să fiu ăla nasol, care zice de rău și care, sper, o să facă niște manageri dă digital să-și ridice fundul de pe scaun și să înceapă să mai și verifice ce fac oamenii de la execuție sau agenția, după caz.

O tot ard pe rețele în ultima vreme, mai ales pe instagram, că e totul frumos și vesel acolo și nu te deprimi.

Și mă uit pe instagram și văd reclame. Pentru că pe instagram, mai ales pe stories, se văd și reclame. Unii zic că ar converti mai bine decât facebook, acum, ceea ce pot confirma și eu, într-o oarecare măsură.

Și văd ad-uri, la companii mari, de renume, făcute de experți, de cei care glasuiesc, au opinii, sunt oameni probabil importanți, merg la conferințe, la webinarii și la tedX.

Și nu sunt in stare să facă un placement separat pentru instastrories, le pun la grămadă, la futu-i mă-sa.

Pe el nu-l doare, că a făcut campania.
Pe manager nu-l doare, că are sclavu grijă.

Pe director nu-l doare, că ala vede prezentarea frumos făcută.

La final, când mai vine de obicei CFO-ul și întreabă de rezultate și de ce e pe gârlă P&L-ul, ridică toți din umeri și zic că nu merge pe net. Nu e piață, șefu.

E bătaie de joc, e lene în formă continuată, e miserupism ridicat la rang de artă. Să nu faci tu împărțeală pe campanie – ad set – ad –  instagram placement, în 2020, mi se pare pur și simplu bătaie de joc.

Verifică-l, testează-l. Verifică oamenii, pune-i să arate proof of work. Lasă vorbele alea frumoase cu reach, engagement, brand lifting and stuff.

Ia-o bottom up cu testat și verificat. Și după aia, fă analiza, dar fă-o pertinentă și pe aceeași unitate de măsură.

Că un instastory făcut bine poate livra mai mult decât un banner pe capital. Sau invers.

Știu, e plin de specialiști, simplul fapt că are 100 de likeuri la o poză nu e musai prag de admitere în breaslă.

Când vindeam cafea online, acu ceva ani, aveam ppc externalizat și facebook îl făceam în casă, eu. Cu mâna mea.

Am făcut mii de aduri, mii, nu exagerez cu nimic. Toate erau verificate de mine, de brand manager, de designer și de un coleg de la tehnic, că pe ăla îl durea în cot de estetică, la el testam mesajele, dacă sunt bune sau nu.

Știu, nazism, dar ne ieșeau cifrele și justificam fiecare cent cheltuit.

Azi e doar cu instagram. Data viitoare vă explic și cum mă targetează Philips cu OneBlade și cu Multigroom, ca să mă bage în ceață complet și să iau ceva de la remington, probabil.

Și cum facem remarketing ca descreierații, cu frecvență de 5-6-7, să-l facem pe fraier să cumpere, dar nu ne gândim că delay-ul dintre prima vizualizare și conversie este datorat de obicei căutatului de reviews și opinii despre produs.

Aveți mai jos exemplele de instagram