Transalpina si Pestera Polovragi in 2 zile

Cand vrei sa te rupi de aglomeratie, claxoane si zgomot urban cauti refugii in zone pe care nu le-ai mai vizitat si crezi ca ti-ar putea oferi cateva momente de liniste. Si uite asa, sambata pe la 7 dimineata se strange una bucata gasca de 8 oameni si pleaca spre drumul situat la cea mai mare altitudine din Romania.

Dupa cateva ore de mers, mai mult sau mai putin la ghici, ajungem in orasul?!? Novaci, locul cam de unde incepe drumul. Un drum cu adevarat spectaculos, dar care poate fi si mai impresionant odata ce va fi asfaltat cap-coada. Nu am reusit sa urcam decat pana la vreo 10 km mai sus de Ranca. Suficient cat sa ajungem cu capul in nori, la propriu. Poate daca vantul ar fi fost mai ingaduitor cu noi, am fi inaintat fara frica, dar din moment ce batea ca nebunul, am zis ca mai bine intoarcem si cautam un loc adapostit. Cam asa este peisajul care o sa va gadile retina daca alegeti sa urcati pe Transalpina.

Si cum vantul ne-a gonit oarecum de pe teritoriul sau inalt, am ales ca punct final al excursiei sa mergem pe Cheile Oltetului. Mai précis, fix langa Pestera si Manastirea Polovragi, undeva la aproape 40 de km de Rm Valcea. O zona in care nu nici un membru al gastii nu mai fusese. La poalele muntelui, zona linistita, aer curat si foarte multe vaci libere pe strazi, campuri si pasuni.

Ca obiective de vizitat ni s-au recomandat Manastirea Polovragi, care este acolo de 500 de ani si are o istorie cel putin interesanta, Pestera Polovragi si Cheile Oltetului.

Despre manastire nu stiu decat ca este acolo de 500 de ani si ca de-a lungul vremii calugarii din ea au facut cateva lucruri cel putin interesante. Descoperiti mai multe daca ajungeti acolo. 😉

Pestera Polovragi are probabil cel mai tare ghid pe care l-am intalnit pana acum. Stie sa dea culoare si sa incarce locul ala rece cu atata energie pozitiva incat iti vine sa vizitezi pestera odata la 2 ore, doar de dragul ei. Pestera in sine este impresionant de vazut, are cateva “minuni” create de apa care te lasa fara replica. Din pacate, din lungimea totala de 10 km, doar 800 m sunt deschisi publicului. Egoisti, ce sa mai.

Trebuie sa multumim sponsorilor care au facilitat deplasarea noastra catre Transalpina si apoi catre Cheile Oltetului:
-Nutline pentru ca ne-a dat ocupatie in timpii morti.
-Coca Cola pentru ca au intrat pe piata romaneasca
-Lukoil pentru faptul ca a alimentat masinile
-“baAncuto” producator si cultivator de oua, lapte si branza natural 100% din Polovragi.
– pensiunea Miraj din Polovraci, pentru cazare, dus, gratar si foisor.