Am articolul ăsta în draft încă de anul trecut, când am încercat marea cu degetul, dar am ales să mă întorc la corporație. Aveam nevoie de un argument puternic pentru decizie, așa că am scris astea de mai jos. Am zis să nu-l public atunci, dar între timp am mai discutat cu oameni care fac freelance și aveam dreptate.
Oamenii ăștia merită statui sau măcar niște strângeri de mână, în fiecare zi, la finalul ei. Pentru că ei fac cea mai nasoală chestie din lume. Își pun expertiza la bătaie și lucrează cu niște oameni care habar nu au o boabă de domeniu ( comunicare, performance, digital, design, tehnic) dar au impresia că sunt experți.
Ei ( clienții) sunt cei care au impresia întotdeauna că știu mai bine cum să faci. Problema aici e că freelancerii le deschid capul, își tocesc nervii cu ei, îi educă, le arată calea și apoi sunt abandonați. Fie clientul își ia o agenție fie angajează resursă internă, pentru că a văzut că se poate.
Și nu vorbim aici neapărat de owneri de business. Sunt companii măricele care lucrează cu outsource și au câte un idiot care să te frece la icre, el fiind campion pe județ la habarnism.
Deci da băi. Jos pălăria că puteți, că aveți nervi și stomac pentru asta. Eu n-am putut.
3 comentarii Adaugă comentariu
Dupa aproape 10 ani, on/off, si mie mi-a ajuns.
LA „corporatie” este mai relaxant si mai bine pentru cariera.
Cam asa e. Mult mai mult stres acasa. 🙂
As merge mai departe si as zice ca „e mai bine pentru sanatate”. Cel putin pentru aia mintala, fara de care nu prea poti performa nicaieri.