O să încep cu un citat dintr-un tip care mie îmi place maxim, pe numele lui Richard Branson, care spunea la un moment dat că „time is the new money”.
Și cred că omul are dreptate. Cred că am depășit secolul vitezei de mult și suntem de ceva vreme în secolul timpului comprimat. Din ce în ce mai mulți oameni pe care îi cunosc nu mai au timp. Pentru nimic. Suntem prinși în trafic, suntem prinși cu jobul, suntem prinși cu chestii de familie sau avem diverse chestii de făcut care ne țin prinși.
Ziua parcă nu mai are 24 de ore, s-a redus undeva spre 12. Încercăm să facem cât mai multe dar avem la dispoziție cât mai puțin timp. E din ce în ce mai complicat să ne vedem cu prietenii, să ne găsim timp pentru activități care ne plac, să cimentăm relații noi.
Provocările moderne nu sunt provocări materiale ci sunt provocări operaționale. Ne trebuie timp, ne trebuie disponibilitate și ne trebuie clemență din partea celor apropiați. Care să ne înțeleagă și să ne accepte lipsa de valută forte a momentului, adică a timpului.
Fără astea de mai sus, putem să pierdem timpul cum vrem noi, va fi degeaba.