Ne oprim cu poveștile inventate și lacrimogene/emoționante?

Articol din categoria: andreiu

Știu, se cheamă storytelling și trebuie să împacheteze frumos o relatare despre orice, dar care să se muleze pe ton of voice-ul brandului, să fie corectă din punct de vedere politic, brand centric și să fie musai pe pozitiv.

Primesc acum câteva zile un mail cu o propunere de colaborare, unde trebuia să anunț un parteneriat dintre două branduri, din domenii diferite, dar conexe, respectiv transporturi și instrument financiar. Toate bune și frumoase până citesc în brief că trebuie să compun o poveste frumoasă, unde să nu apară nici un alt brand și la final să spun cât de bună a fost experiența mea pentru că am plătit cu cardul. Pampam, exact ca în bancul cu piticul de la circ.

Eu am contracarat întrebând firește dacă nu e mai ușor să anunț aia direct, fără scenarii și butaforie, n-am mai primit nici un răspuns.

Serios acum, hai să fim onești și să recunoaștem că lumea alege să cumpere sau să folosească un produs sau altul nu tocmai datorită storytelling-ului ci altor factori mai importanți: preț, calitate, recomandări, experiențe anterioare, valori comune, pentru că luptă pentru o cauză pentru care te implici și tu, etc.

Simplul fapt că îți apare brandul lângă niște povești inventate #dinmetrou sau cu ceva bătrânici pline de înțelepciune, nu îți va aduce nici awareness, nici notorietate, nici equity pentru brand. Doar niște apariții cu care să încarci un excel, serios, crede-mă pe cuvânt, că mi-am luat și eu țeapa asta.

1 comentariu Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    Tocmai din cauza asta, de fiecare dată când deschid o postare dau scroll peste ea să văd dacă apare pe acolo un nume de brand sau ceva și dacă apare o închid imediat pentru că nu mă mai interesează subiectul.
    Când apare brandul mi-e foarte clar că e o poveste de umplutură cum adeseori publică Vasilescu.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.

[instagram-feed feed=1]