Aseara pe la ora 23 ma duc sa imi ceva de mancare de la restaurantul Springtime din piata victoriei. Intru, ajung la casa si comand un cheesburger si un pepsi. Ok, mi se preia comanda si mi se spune si cat ma costa. 9,5 lei. Perfect, scot bonurile de masa, ca sa dau un bon si diferenta cash. Casiera ma cearta, la propriu, „ca nu se mai incaseaza bonuri la ora asta”. Ma uit lung la ea si o intreb daca e anuntat undeva lucru asta, ca pe bonurile de masa nu vad scris nici un interval orar in care se pot folosi. Imi raspunde si mai rastit ca nu scrie nicaieri, dar ca nu se mai incaseaza. Fie, trec peste incident, incerc sa ii gasesc circumstante, ca e tarziu, si`o fi facut biata fata socotelile pentru inchidere si merg sa las bonul pentru a`mi prepara sandwich-ul. Mi se spune ca dureaza 7 minute, asa ca imi iau sucul si plec cuminte afara, sa astept sa treaca cele 7 minute. Dupa 7 minute insa, ma duc sa`mi iau comanda si ii vad pe cei 2 responsabili cu preparatul chestiilor cum se intreaba unul pe celalalt daca nu cumva au facut sandwich-ul meu. Ei se uitau lung unu la altu, eu ma uitam lung la ei si tot asa pentru vreo 30 de secunde. Dupa care, se apuca unul dintre ei sa`l faca si sa vezi surpriza: a fost gata in mai putin de 2 minute. Foarte tare mi s`a parut cum esti pus sa astepti 7 minute pentru o chestie care dureaza 2 in conditiile in care nu mai erau alte comenzi in asteptare.
Deci, va invit la Springtime daca vreti sa va luati portia zilnica de nervi servita de un customer service inexistent.
junk food=junk service?
Articol din categoria: ca la noi
