Incerc sa-mi dau seama care era cea mai intalnita unealta de corectie acum ceva ani, pe care o foloseau parintii unui vecin al meu pe vremea cand eram copii. Parca era coada de matura, ca era mai la indemana si acoperea o raza mai mare. Pacat ca pe vremea aia, Telefonul Copilului nu exista, poate mi-ar fi scapat prietenul de fuga pe strazi, ascuns prin podul casei sau pe la vecini.
Si pentru ca astfel de cazuri nu trebuie sa existe si pentru ca cei de acolo lupta cu toate puterile impotriva parintilor care isi trateaza copii ca pe orice altceva decat ar fi normal, trebuie sa ii felicit pe cei de la Telefonul Copilului si sa le urez din inima un calduros La Multi Ani pentru cei 10 ani de lupta.
116 111 poate reprezenta mai mult decat un numar de telefon.
