Una peste alta e nasol în piață, văd o mulțime de joburi, primesc eu super multe cereri de recomandat oameni, e cam trist.
- Cine e bun deja e undeva bine, cine vrea să învețe și să performeze deja și-a găsit locul, au rămas pe afară ăia care nici cu munca nu prea, nici cu salariu mic nu prea, eventual să sară mia de euro pentru 8 ore de muncă/ săptămână.
- Pe de altă parte, văd și oameni buni care pleacă dintr-o parte în alta, oameni buni, cu rezultate bune, care performează, pentru că politica de HR este să nu accepte creștere salarială mai mare de 10% yoy. Și angajează în locul ălora la care s-au calicit cu banii doi sau chiar trei oameni.
Caz concret: un amic dezvoltă și crește un departament întreg, aduce oameni, crește, added value considerabil, pleacă pe un salariu mai mare cu 50%. Compania veche e deja la al 3-lea om schimbat acolo, fiecare plătit mai mult decât amicul meu.
Acum să corelăm cele două de mai sus și să vedem de unde vine criza punctului 1. Și care ar fi soluția pentru a evita punctul 2.
3 comentarii Adaugă comentariu
Nu inteleg pentru cine e trist.
Pt angajatori sau pt angajati?
Pentru ambele parti.
Pe de o parte angajatorii pierd oameni valorosi din cauza unei prostii si dupa aia nu pot gasi pe cineva care sa ii inlocuiasca. Pe de alta parte angajatii care uneori chiar se ataseaza de proiectul unde lucreaza, se imprietenesc cu ceilalti colegi, etc.
Din pacate job hopping-ul este o chestie intalnita mult prea des la noi, dar este una din putinele metode de a primi un salariu mai ok.