De ce trebuie Uniunea Europeană să înțeleagă creșterea curentului suveranist și extremist: o lecție din neglijență?

Ca orice om de marketing, știu o regulă de trei simplă, care e cumva universal valabilă:
– pentru ca o campanie să aibă succes trebuie să plece de la un insight puternic și să adreseze o tensiune reală.

Ce vedem acum, zilele astea, alegerile astea, sunt în totalitatea lor o campanie de succes.

În ultimii ani, pe fondul unui val crescând de nemulțumire socială, curentul suveranist și extremist a prins rădăcini adânci în multe state membre ale Uniunii Europene.

În timp ce aceste mișcări câștigă teren, încrederea în proiectul european scade, iar europarlamentarii par adesea mai preocupați de detalii administrative sau simboluri triviale – de la reguli stricte privind pe unde trec autostrăzile, până la standardele absurde pentru produse precum dopurile de sticle, una din cele mai mari inepții produse de mintea umană de la hochei pe iarbă încoace.

Dar care este adevărata cauză a acestui fenomen și ce poate face Uniunea Europeană pentru a-l combate?

Simptomele unui sistem rupt

Deși Uniunea Europeană s-a născut cu scopul de a promova pacea, cooperarea și prosperitatea, percepția populară în multe țări membre este că aceasta a devenit un mecanism greoi, birocratic și deconectat de la realitățile cotidiene ale cetățenilor.

În timp ce statele membre se confruntau cu provocări majore – inflație, criza energetică, migrația necontrolată și o pandemie globală – mulți europarlamentari și instituții europene s-au concentrat pe inițiative care, deși bine-intenționate, au părut irelevante sau superficiale în ochii cetățenilor. Exemplele includ reglementări privind dimensiunile castraveților, standardizarea culorilor de pe ambalaje sau interdicțiile legate de utilizarea unor produse aparent banale. În acest context, oamenii au simțit că vocea lor nu este auzită.

Cauzele ascensiunii suveranismului și extremismului

Creșterea curentului suveranist și extremist poate fi explicată prin câteva tendințe majore:

1.Nemulțumirea economică: Mulți cetățeni au resimțit direct efectele crizelor economice recente, de la pierderea locurilor de muncă până la scăderea puterii de cumpărare. În lipsa unor răspunsuri clare și eficiente din partea UE, populismul a oferit soluții simpliste, dar atractive.

2.Pierderea identității naționale: Există percepția că Bruxelles-ul impune reguli care șterg particularitățile culturale și identitare ale statelor membre. Partidele suveraniste capitalizează pe această frustrare, promițând o „revenire la rădăcini”.

3.Migrația și insecuritatea: Criza migrației a accentuat temerile privind pierderea controlului asupra granițelor, iar lipsa unui răspuns coordonat al Uniunii a alimentat retorica partidelor anti-UE.

4.Deconectarea liderilor de la realitate: Europarlamentarii sunt percepuți ca fiind mai interesați de detalii birocratice decât de problemele reale ale oamenilor. Dezbaterile despre reguli privind dopurile de sticle sau clasificarea produselor sunt văzute ca exemple de timp irosit.

Cum poate Uniunea Europeană să răspundă acestui val?

1.Ascultarea cetățenilor: Este esențial ca liderii europeni să prioritizeze problemele reale ale cetățenilor – costul vieții, locurile de muncă, securitatea – și să găsească soluții tangibile.

2.Simplificarea proceselor: Birocrația excesivă este un obstacol care alimentează frustrarea. UE trebuie să devină mai transparentă și să elimine regulile care nu au un impact semnificativ.

3.Consolidarea identității europene: În loc să impună un model unic, Uniunea trebuie să promoveze diversitatea și să respecte tradițiile naționale. O Europă unită nu trebuie să fie o Europă uniformizată.

4.Combaterea dezinformării: Partidele suveraniste și extremiste au folosit în mod eficient rețelele sociale pentru a-și promova agenda. UE trebuie să investească în educație media și în combaterea știrilor false.

5.Reformarea instituțiilor: Liderii europeni trebuie să recunoască propriile greșeli și să reformeze mecanismele UE astfel încât să devină mai eficiente și mai aproape de oameni.

Creșterea curentului suveranist și extremist nu este un accident, ci un semnal de alarmă pe care Uniunea Europeană nu își mai poate permite să îl ignore.

În timp ce liderii europeni s-au pierdut în detalii birocratice, realitatea s-a schimbat dramatic. Este timpul pentru o schimbare de paradigmă: în loc să se preocupe de reguli triviale, Uniunea trebuie să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat pentru cetățeni.