Ce vremuri minunate trăim

Am fost azi, mai devreme, să duc ceva unui prieten, dacă tot am ieșit la cumpărături, m-a rugat, să nu mai iasă el.

Ajung la el, în fața blocului, îi dau ce aveam de dat și ne aprindem câte o țigară. Nu am terminat țigările că a apărut o mașină a poliției și, deși nu făcusem nimic, am intrat în scara blocului amândoi, ca ultimii fugari.

Având în vedere că totul se întâmpla într-un complex rezidențial și nu în vreun cartier cu drumuri publice cu circulație intensă, cineva a sunat la poliție să reclame prezența noastră afară.

Deși aveam declarațiile scrise conform cu legislația, am preferat să ne retragem din calea lor, am înțeles că acum au puteri sporite și pot schimba opinii cu forța, cu aprobarea cetățenilor.

Da, aici am ajuns, să anunțăm imediat la miliție când există tovarăși care nu respectă directivele și fumează țigări capitaliste în văzul tuturor.

Încă o poveste despre puterile sporite ale poliției. Să vedem în ce vremuri riscăm să revenim.

Și da, regulile trebuie respectate. Dar puterile sporite și această aprobare a comunității, poliția să bată, poliția să rupă, se vor putea transpune foarte ușor în abuzurile nestringherite ale poliției.

Și să vedem cum ne va putea călca poliția pe cap când trecem pe roșu la semafor, când schimbăm banda și nu semnalizăm, practic oricând vom încălca legea.