A apărut azi un „studiu” făcut de niște băieți care spun că privitul la televizor sau pe tabletă sau pe mobil produce autism. Aici s-a declanșat explozia, trebuie interzise device-urile, fac copiii autism, prăpăd.
Să spucuim din articol:
…Și autism!
Acum, să le luam serios.
Peste 5 ore/zi înseamnă enorm. Enorm de mult. Un copil intre 18 si 24 de luni trebuie să doarmă cam 13 ore pe zi. 13 ore pe zi. Din 24 mai ramân 11 disponibile pentru activități, plimbare, masă, joacă, mers la creșă, etc.
Dacă din 11 ore e un părinte care își lasă copilul 5 ore la televizor, atunci problema nu e televizorul, ci părintele, scuzat să-mi fie. E aproape jumătate din timpul treaz al copilului.
2008 a fost acum 12 ani. 12 ani, timp în care s-a schimbat tehnologia de sute de ori, studiile or fi avansat și ele, precum și educația din zona asta.
În 2008 am terminat facultatea și aveam monitoare CRT, nokia e50 și alte mizerii primitive.
În 2020 avem o boxă cu care vorbim și care ne răspunde, roboți automați care aspiră prin casă, telefoane, tablete și televizoare inteligente.
Repet, cu riscul de a fi considerat lobby-ist, deși departe de mine gândul ăsta. Echlibrul este calea, nu poți priva copiii de tehnologie, de înțelegerea ei, de importanța ei, doar pentru că ești tu speriat de ce nu poți înțelege. Îi va fi mult mai rău mai târziu, când va vedea că este pe dinafară cu lumea în care trăiește.
Echilibru, aici e cheia. Dacă un copil stă 5 ore la televizor la 2 ani, problema nu e a lui, nici a tehnologiei. E a părinților.