După cum bine știți unii dintre voi, sunt un fan al muzicii alternative românești, iar Byron sunt unii din cei mai „preferați” ai mei. Așa că nu puteam să rămân indiferent la discuția pornită despre impostură, o discuție în 4 acte, care va culmina cu un concert la Sala Radio, pe 9 noiembrie.
Așadar, întrebările care se pun sunt următoarele:
Ce îți spui în momentele în care te simți ca un impostor?
În primul rând, cred că un semn bun e că te prinzi că ceva nu e în regulă. Altfel, fericiți cei ignoranți, căci a lor e liniștea și armonia.
Apoi încerc să identific zonele sau contextul în care mă simt inconfortabil și simt că sunt un impostor. Se întâmplă, de obicei, atunci când mă confrunt cu situații noi, cărora le fac față cu brio deși eu nu m-aș fi așteptat la asta.
Și nu știu cum sunteți voi, dar eu mă simt extrem de ciudat când mi se întâmplă lucruri bune fără să le fi cerut sau să le fi așteptat.
Cum arată pentru tine sindromul impostorului și cum te afectează?
Sindromul impostorului arată ca un val constant de îndoieli și de autocritică, care se manifestă printr-o teamă de a nu fi „suficient de bun” sau „cu adevărat valoros” în ceea ce fac, indiferent de realizările și de aprecierile venite din jur.
Este acel sentiment persistent că succesul tău se datorează mai mult norocului sau conjuncturii decât abilităților tale reale și că, la un moment dat, ceilalți vor descoperi adevărul – că, de fapt, nu meriți să fii acolo.
Pentru mulți, inclusiv pentru mine, sindromul impostorului apare adesea în momente de succes sau atunci când primesc validare externă. În loc să mă bucur de acel moment, mă simt uneori apăsat de gândul că totul e temporar și că oricând „adevărul” ar putea ieși la iveală. Mă gândesc la lucrurile pe care încă nu le stăpânesc complet sau la momentele în care am făcut greșeli și ajung să pun sub semnul întrebării toată munca mea, văzându-mă printr-o lentilă mult mai critică decât este cazul.
Cum îți gestionezi stările de nesiguranță și îndoială atunci când apar?
Pe termen lung, sindromul impostorului poate avea un efect negativ semnificativ asupra stimei de sine și poate limita dezvoltarea personală și profesională. Pentru că îți lipsește încrederea autentică în abilitățile tale, ajungi să eviți unele oportunități, de teamă că nu ești suficient de pregătit, sau amâni să finalizezi un proiect, încercând să-l perfecționezi la nesfârșit.
Cum treci peste asta? În cazul meu, un prim pas a fost să învăț să mă detașez de aceste gânduri, să înțeleg că ele sunt doar manifestări ale fricii de eșec și ale perfecționismului. Este important să-mi amintesc, și încerc să fac asta cât mai des, că succesul nu este un accident, ci rezultatul eforturilor constante, al învățării și al perseverenței.
Și când simt că lucrurile scapă de sub control, mă întorc la învățat și studiat, pentru că asta îmi dă confortul mental că pot lupta cu impostura.
În același timp, e util să mă uit în jur, să observ că mulți alți oameni de succes au simțit același lucru și să privesc sindromul impostorului nu ca pe un semn de slăbiciune, ci ca pe o etapă naturală în drumul meu spre creștere și autenticitate.
Acum, cei de la Byron te invită să împărtășești experiențele tale despre sindromul impostorului și să devii parte din show-ul nostru de la Sala Radio, București, pe 9 noiembrie!
Trimite un mesaj audio de maximum 2 minute sau un text de până la 1000 de caractere, în care ne spui cum se manifestă sindromul impostorului pentru tine și cum te afectează:
în ce momente simți că te dai de gol și cum gestionezi aceste trăiri, ce îți spui când te simți ca un impostor?
Mesajul tău va fi anonim și va contribui la un moment artistic din cadrul show-ului de la Sala Radio.
Pe 9 noiembrie, mergeți la Sala Radio (sper că mai sunt bilete) și vă auziți mesajele transmise!
Vă las mai jos una din melodiile mele preferate de la Byron! Pentru mood.
;
