Ce facem cu demografia?

Articol din categoria: andreiu

Ne ducem la vale cu natalitatea, din ce în ce mai puțini copii se nasc, lumea preferă să nu se mai lege la cap fără să-i doară și nici nu pare să avem vreo strategie națională de a rezolva chestia asta.

Cumva, e boala întregii europe, populația devine din ce în ce mai bătrână, iar nici pe afară nu văd să se întrevadă schimbări în mentalitate. Sau poate nu știu eu.

Lumea e din ce în ce mai comodă, gagicile aleg mai mult cariera decât să facă copii, avem din ce în ce mai mulți oameni singuri, fără prieteni, care se îngroapă în muncă sau pisici sau mâncare.

Nu judec pe nimeni, dimpotrivă, pe mulți dintre ei îi înțeleg, le accept motivele și sunt perfect de acord ca fiecare să decidă singur cum vrea să își trăiască viața.

Citeam undeva că vom ajunge să avem vreo 7 milioane de pensionari și vreo 3 milioane de salariați prin 2030, ceea ce este cam trist.

Statul nu face nimic, nu are nici o politică de creștere a natalității, dar absolut nici una, indemnizația de creștere nu reprezintă un motiv suficient de bun, mai ales că e mai mică decât salariul și alocația este o glumă proastă.

Nașterile te costă de te rup, indiferent dacă o faci la privat sau la stat, pentru că fie plătești nașterea, fie dai șpăgi peste șpăgi, vaccinuri se găsesc și nu prea și spitalele abia acum au început să fie cât de cât ok.

Revenind la stat, probabil așteaptă ca soluțiile să vină din mediul privat, doar că nu este obligat privatul să rezolve și problemele astea. Vodafone, de exemplu, introduce concediul paternal de 16 săptămâni, ceea ce este un sprijin important pentru familie, dar nu cred că se va apuca cineva de făcut copii doar pentru asta.

Pe lângă asta, mai avem și exemplul acestei pandemii, când vezi că se redeschid evenimentele, terasele, muzeele și urmează mall-urile. Doar grădinițele și centrele educaționale sau școlile de vară nu.

Nu calculează nimeni impactul social, emoțional și economic al acestei încarcerări a copiilor și părinților la domiciliu. Nu a stat nimeni să evalueaze ce presupune munca de acasă cu un copil care are nevoie de atenție și timp pentru el.

Și nu, concediile alea anunțate de stat cu 75% din salariu, pentru părinții care nu au cu cine lăsa copilul nu se prea aplică, știu din 4 surse deja că angajatorul refuză să acorde acel concediu dacă a creat condiții de work from home.

Și, uitându-mă un pic la ce este în jurul meu, dacă aș vedea contextul ăsta și părinți care uneori nu mai știu încotro să o apuce, m-aș gândi de 2 ori înainte să fac un copil.

Și, problema mare o vom avea de descurcat tot noi, ăștia care acum suntem indiferenți la declinul demografic, pentru că atunci când vom ajunge la pensie ( vom ajunge, mulți vom prinde și suta de ani), nu vor fi bani de pensii și cine nu are pus nimic deoparte pentru vremurile alea, va muri de foame, pentru că nu va avea cine să mai contribuie. Cumva, ar trebui să luam atitudine și să punem un pic de presiune pe autorități, să vină cu soluții concrete.

Ca să închei anticipând reacția asta, da, copilul se face și se crește cu dragoste, asta e cel mai important. Dar în momentul în care părinții se chinuie, și nu din punct de vedere material, nici copilul nu poate rămâne neafectat.

8 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    „-și nici nu pare să avem vreo strategie națională de a rezolva chestia asta.

    […]

    Statul nu face nimic, nu are nici o politică de creștere a natalității, dar absolut nici una, indemnizația de creștere nu reprezintă un motiv suficient de bun, mai ales că e mai mică decât salariul și alocația este o glumă proastă.

    […]

    Revenind la stat, probabil așteaptă ca soluțiile să vină din mediul privat, doar că nu este obligat privatul să rezolve și problemele astea.

    […]

    …Cumva, ar trebui să luam atitudine și să punem un pic de presiune pe autorități, să vină cu soluții concrete.”

    „Sa faca statu’!”?

    De ce? Daca tu faci copil „pentru stat”, asta ce spune despre tine & ce fel de parinte roman miserupist vei fi? Sa ne gandim…

    „-Lumea e din ce în ce mai comodă, gagicile aleg mai mult cariera decât să facă copii, avem din ce în ce mai mulți oameni singuri, fără prieteni, care se îngroapă în muncă sau pisici sau mâncare.”

    Tantar, armasar… lasa oamenii in pace.

    „-Nu judec pe nimeni[…]ceea ce este cam trist.”

    Ori nu judeci pe cineva, fie ti se pare trist.

    Ai imbatranit…

    „-… Doar grădinițele și centrele educaționale sau școlile de vară nu.

    Nu calculează nimeni impactul social, emoțional și economic al acestei încarcerări a copiilor și părinților la domiciliu. Nu a stat nimeni să evalueaze ce presupune munca de acasă cu un copil care are nevoie de atenție și timp pentru el.”

    Asta era problema? Ca parintii romani nu stiu sa-si iubeasca copiii sau ca regreta in ceasul al 19-lea ca s-au puit?
    :-))

    „-…pentru că atunci când vom ajunge la pensie ( vom ajunge, mulți vom prinde și suta de ani)”

    Nu va ajunge nimeni la varsta bunicilor nostri.

    Dar în momentul în care părinții se chinuie, și nu din punct de vedere material, nici copilul nu poate rămâne neafectat.

    Eu raman convins ca intemeiezi o familie doar daca iti permiti. Nu e nevoie sa redevenim „o tara de mamicute & scutece”.
    Sa nu uitam ca ce avem noi, coruptia/mafia transpartinica, se cauzeaza familismului. Toti coruptii au familii, de-aia sunt coruptii pe care ii avem.

    Nu strica sa avem nefamilisti (ce stigma nemeritata) la conduceri.

    • #2 Comentariu nou

      pai atunci sa incepem sa epuram societatea pe criteriile enumerate de tine, ultimul sa stinga lumina. Si vom ajunge la varsta bunicilor nostri, chiar peste, vezi ca speranta de viata este in continua crestere, nu te amagi cu scenarii sumbre

    • #3 Comentariu nou

      Medicina a avansat atat de mult incat nu mai gasesti oameni sanatosi.

      Totodata, tine cont de faptul ca Romania – ca entitate geopolitica & economica, indiferent de iteratia numelui – a fost dintotdeauna saraca. Dintotdeauna. Va ramane asa fiindca nu se poate, indiferent cat cresc preturile sau cate gioarse isi permit oamenii.

    • #4 Comentariu nou

      Sigur ai 3 copii acasa

  2. #5 Comentariu nou

    Scaderea natalitatii este un fenomen ce se intampla peste tot in lume odata cu cresterea nivelui de trai. O populatie educata si cu o stare materiala buna, mereu va avea un spor natural sub cel de reproducere (2.1. copii/cuplu). Tarile nordice sunt campioane la conditii si ajutor pt. nastere si cresterea copilului si tot nu reusesc sa creasca sporul natural. Danemarca a avut o campanie de promovare a natalitatii: Fa un nepotel parintilor tai. Nu are prea mult efect. Singurul mod prin care Europa se lupta cu declinul demografic este importul de oameni, adica imigranti care in medie fac mai multi copii pentru ca multi dintre ei vin din tari cu cultura pro-copii.

  3. #6 Comentariu nou

    Daca bine-mi amintesc, Kiddo a ta este cu ceva mai mare fata de a mea (15 luni a mea, sa ne traiasca); Noi suntem un caz oarecum fericit, avem mica noastra firma, ne facem singuri programul. Ba mai mult, activitatea pe care o avem (eu si partenera) in cadrul firmei ne permite sa lucram de oriunde unde avem un calculator si semnal la telefon; Dar avem angajati care trebuie sa fie fizic la birou. Ce fac oamenii aia care efectiv nu au cu cine sa-si lase copiii? Gradinita / scoala inchisa, bunici lipsa (sau la departare mare). Incerc sa-l ajut pe omul ala, vin si stau in locul lui, il las liber … dar cum sa-mi pastrez afacerea pe linia de plutire cand el nu poate presta? (si atentie nu spun ca nu vrea. Efectiv este in situatia in care nu are ce sa faca cu copilul). Nu vreau sa-l dau afara si sa iau pe altul in locul lui. Am crescut firma asta impreuna, am cladit impreuna si eu acum sa-i spun … hai pa, lasa ca gasesc unu fara obligatii?
    Implicare a statului? Ma ia cu durere de cap cand aud pe cate unul dintr’asta care din confortul fotoliului si al salariului care vine de la firma isi da cu parerea. Ca nu statul trebuie sa-ti dea / sa-ti faca. Pai si atunci pt. ce naiba platesc la stat taxe / impozite? Asa, informativ … am platit anul trecut cu ceva mai mult de 500k EUR catre stat la care se adauga contributiile celor 14 angajati pe care-i avem. N-am trimis pe nimeni in somaj tehnic, nu am taiat zile de concediu desi au stat acasa … am incercat sa fim empatici, sa ne ajutam unii pe altii si ma bucur sa spun ca am cam reusit. Dar stii cum am reusit? Am uitat de pozitii si roluri, ne-am inlocuit unii pe altii cat si cum am putut, am avut nopti intregi nedormite. Si vine unu’ dintr’asta sa-mi spuna ca statu nu trebuie sa-mi dea sau sa-mi faca nimic, ca daca nu-ti permiti nu fa un copil.
    Bai … mi-l permit si imi fac partea mea, dar traim intr-o societate care la randul ei trebuie sa dea ceva la schimb. Statul ce-mi da? Controale de la ITM (saptamana trecuta) sa vada daca am masti si dezinfectanti; Asta in conditiile in care inspectorul ITM vine cu o masca home-made pe figura; Marele program IMM invest … care ce sa vezi, ma plaseaza in categoria 3 si imi spune: tu te descurci si fara credit; Vaccinuri pt. pitica cumparate; Bai toate controalele medicale de care am avut nevoie in familie le-am facut la privat dar statul imi spune ca sistemul de sanatate nu are bani si hai sa donam pt. spitale …

    • #7 Comentariu nou

      @Edy felicitari ca rezisti…

      @pentru cei gen Phaff… probabil ca „sa faca statul” e o expresie care ii zgarie pe multi pe creier deja, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne ajutam intre noi, statul pana la urma suntem noi, plini de compasiune din ce vad… mai ales dupa epidemia asta ne-am umplut de compasiune si dorinta de ajutor, la modul >>X: – Äm o problema, ma puteti ajuta cumva, un sfat orice? Y: – Mori da-te dreacu’ <<

  4. #8 Comentariu nou

    cu 10000 de copii abandonati pe an ( europalibera 29997422 ) sa vorbesti de facut copii sau recomandat altora sau sau e indecent, cel putin in .ro

    apoi, lasand la o prte banii si timpul, un copil aduce o responsabilitate si un stil de viata schimbat care nu e pentru toti.

Adaugă reply - J

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.