Abstinența e grea. Provocarea e să te abții!

Vorbeam acum ceva timp, cred că aproape un an, cu un prieten care spunea că cel mai bun barometru pentru gradul de civilizație și dezvoltare al unei țări este numărul de persoane publice grase. Și numărul de grași, în general.

Logica e simplă: cu cât mai mulți grași, cu atât e mai nasol, viața e grea, nivelul de trai scăzut. Cine este cât de cât reușit, e gras. Arată că are cu ce, de aia e gras, că își permite. Înainte să mă contraziceți, gândiți-vă la România anilor 90.

Cu cât mai mulți slabi între persoanele publice, cu atât nivelul e mai sus. Provocarea apare invers: am de toate, dar mă pot abține, pot să trăiesc doar cu cât am nevoie, nu am nevoie de excese. Nu vorbim aici de cazuri medicale.

Prin vară a scris Miruna un articol foarte bun pe tema asta, în care dă vina pe corectitudinea politică pentru obezitatea cu care se confruntă omenirea. Citiți în tihnă, că are dreptate.

Recent pălăvrăgeam cu o amică despre cum alege lumea să ignore sau să militeze pentru diverse cauze sau motive. Eu îi explicam că nu e vorba despre ignoranță, este vorba despre mai mult de atât, despre ceva mult mai toxic pentru oamenii din bula noastră, și anume abținerea de la a lua poziție și de la a da replică.

În virtutea corectitudinii politice, suntem învățați de mici să nu ne băgăm, să nu ne coborâm la nivelul ăla, să nu replicăm, să nu ripostăm. Să nu nimic, trebuie să tăcem și să mergem mai departe, pentru că nu e corect politic să… orice.

Ești companie și te înjură niște unii aiurea, fără motiv: trebuie să te abții de la comentarii, nu trebuie să răspunzi.

Ești agenție și zice unu că ești nașpa: trebuie să te abții, nu are rost să reacționezi. Trebuie să fii corect politic.

Ești blogger, social media person, persoană oarecare și te ia unu la șuturi online: trebuie să te abții, nu are rost să te cobori la nivelul lui.

E greu,  e nasol. Pentru că dacă scoți capul și alegi să ripostezi și să nu ignori ești scos la careu și judecat, culmea, nu de cei cărora le răspunzi ci de ai tăi. Care îți vor repeta încă o dată că nu e politic corect să faci așa ceva.

Cumva, corectitudinea politică ne va lovi pe toți peste bot la un moment dat, cu plăcerea cu care o abuzăm noi acum.

Din abuz față de corectitudine politică, avem și grași, avem și bully, avem și extremism și fundamentalism. Pentru că nimeni nu le-a spus ălora să se ducă în mă-sa cu ideile lor, că sunt de maxim porc și nu le-a dat două palme după ceafă și un șut în cur.

Abstintența e grea. Și devine din ce în ce mai grea. Mai apăsătoare. Mai greu de tolerat. Mai incorectă politic.

political corect via dreamstime

62

5 Responses

  1. Bula N Escu
    December 5, 2016
  2. Alexandru
    November 29, 2016
  3. Ender
    November 29, 2016
    • andrei
      November 29, 2016
  4. Miruna
    November 28, 2016

Write a response