andreiu

Lumile paralele de pe Pământ: Cine trăiește realitatea adevărată?

Trăim pe aceeași planetă, respirăm același aer și totuși, realitățile noastre sunt atât de diferite încât uneori pare că viețuim în universuri paralele. Și suntem complet aerieni, mi se pare că în secolul în care avem toată informația disponibilă în 5 secunde, alegem să ne imbecilizăm cu viteza luminii. Împărțiți între decidenții puterii, oamenii preocupați… [mai mult]

andrei

bun comentariu, as always. welcome in the team no 2, nici eu nu sunt deloc optimist dar nici nu as sti incotro sa o iau

Cryptoprocta ferox

Lumea celor „trei batrani” este, la baza, o idee buna … care a luat-o razna. La nivel conceptual a avea o „clasa conducatoare” e OK – orice grup are nevoie de un reprezentant/imputernicit pentru ca decizia strategica este grea, daca nu chiar imposibila pentru marea majoritate a oamenilor – doar ca o astfel de ipoteza de lucru devine SI viabila daca si numai daca exista si un mecanism fail-safe care sa permita accesul „la volan” DOAR celor dotati cu ALTRUISM si RESPONSABILITATE si cu adevarat capabili pentru o asa pozitie.
Noi, lumea, IDK … am luat-o razna si si ne-am pierdut mecanismul fail-safe si acum ii avem pe astia trei care se gandesc la orice mai putin la binele comun si la a „muta” lumea inainte (macar) cu un pas / generatie.

Lumea celor care isi fac griji. Ca sa raspund si la intrebare, personal eu cam pe-aici ma vad, dar hei … nu este exclus ca altii sa nu fie de acord cu mine. Dar o sa merg pe ipoteza asta – nu sunt, dar DELOC, optimist. DIn experienta mea, tocmai cei care gandesc, care fac, care isi pun intrebari, care doresc sa realizeze lucruri si isi fac si un plan ca sa ajunga la rezultate sunt cel mai putin dezirabili pentru cei din categoria „trei batrani” si priviti cu oarecare dispret de cei care sunt pe „good vibes” si refuza realitatea.
Nu cred ca (mai) traim de multa vreme in scenariul in care un om cu un plan constructiv si dorinta de a explica celorlalti ce/de ce doreste un lucru va fi ascultat. Sau cel care incearca sa afle PE BUNE daca o decizie e chiar buna sau daca ar trebui luate in calcul si alte ipoteze va mai fi urmat si de o masa suficient de critica. Asa ca am convingerea ca cei „trei batrani” vor face tot posibilul sa elimine vocile educate si coerente pentru simplul motiv ca sunt mai „periculosi” si/sau greu de controlat decat cei pe „good vibes”.
Uite un exemplu – sa nu ma luati cu PC, discriminiare sau alte mizerii – eu as alege INTOTDEAUNA ca reprezentant mai degraba pe unul care are copii decat pe unul care nu are, asa empiric. De ce? Pentru ca eu, de cand sunt tata, tind sa fiu mai precaut si sa gandesc cumva mai „global”, adica cum influnteaza faptele mele viitorul pe care il va trai copilul meu. Si tind sa apreciez intr-un posibil lider prezenta, macar la nivel de prezumptie, a ALTRUISMULUI si a RESPONSABILITATII. Sau a capacitatii de a gandi la modul „viitorul asta pe care-l construiesc eu prin deciziile mele va fi trait si de propriul meu copil”.

Lumea celor pe „good vibes”. Nu am o parere, doar ca nu prea le vad rostul acestor bipezi.
Sau am, fix vorba proverbului „… la barza chioara ii face D-zeu cuib”. Ma gandesc ca unii traiesc mai bine/rau si asa.
Dar daca vorbim de apucaturi proaste de genul „ne pisam pe el de vot” sau alte ineptii rasarite tocmai din LIPSA lor de creieri/educatie/idei/etc parerea mea o coteste spre dispret.

Bun subiect, „food for thought”!

andreiu

E ok să nu (mai) fim consumeriști

….și să ne aruncăm imediat la cheltuieli de care nu avem nevoie, doar pentru a cumpăra lucruri care nu ne trebuie, ca să impresionăm oameni de care nu ne pasă (asta era un citat celebru, dar îmi scapă al cui). Revenind, m-am luat de la campania BCR cu necheltuitorii, care mi se pare una foarte… [mai mult]

Vlad

Apreciez sinceritatea: ‘nici măcar eu nu sunt perfect întotdeauna’. Important e să ne acceptăm așa cum suntem… și să mai lăsăm coșul de cumpărături online să expire din când în când.

Alex

Foarte bună perspectiva! Consumerismul excesiv e o capcană în care cădem ușor, dar disciplina financiară și cumpătarea ne pot aduce satisfacții mult mai mari pe termen lung. Strategia cu regula de 24 de ore și focusul pe calitate sunt game changers. Plus că economiile nu înseamnă lipsuri, ci posibilități mai bine alese. Fix genul de mindset de care avem nevoie!

andreiu

Tovarăși, aparent ni s-a urât cu binele. Dar ne-am săturat și de urât

N-am comentat deloc ce s-a întâmplat la recentele alegeri anulate, doar am atras atenția că ignoranța în era digitală ne poate face surprize neplăcute, cel puțin unora. Am tot urmărit ce s-a întâmplat ulterior, după primul tur și după anularea (momentan fără motive concrete și dovedite ale alegerilor) și cum s-a modificat, dacă s-a modificat… [mai mult]

Denisa

Foarte bine spus! Chiar dacă contextul electoral poate părea uneori confuz sau tensionat, cred că ceea ce lipsește este un dialog real între părțile implicate și o înțelegere comună. E un paradox că, în ciuda tuturor progreselor, mulți nu reușesc să aprecieze tot ce am câștigat, iar alții sunt prinși în trecut. Sunt de acord că, de multe ori, politicienii din toate taberele nu reușesc să comunice eficient cu cetățenii, iar în final suferă toți cei care nu se regăsesc în niciunul dintre taberele astea. Viitorul poate fi întunecat, dar cred că schimbările mari vin dintr-o comunicare sinceră și constructivă. Abia aștept să văd ce va aduce următoarea perioadă!

andrei

ma bucur ca ai gasit ce asteptai, multam de comentariu, valoros, as always

andreiu

De ce trebuie Uniunea Europeană să înțeleagă creșterea curentului suveranist și extremist: o lecție din neglijență?

Ca orice om de marketing, știu o regulă de trei simplă, care e cumva universal valabilă: – pentru ca o campanie să aibă succes trebuie să plece de la un insight puternic și să adreseze o tensiune reală. Ce vedem acum, zilele astea, alegerile astea, sunt în totalitatea lor o campanie de succes. În ultimii… [mai mult]

Iryna

Ai surprins exact esența problemei – deconectarea dintre Bruxelles și cetățeni. Birocrația exagerată și regulile absurde devin simboluri ale unui sistem care pare să fi uitat pentru cine lucrează. Și, cum bine ai punctat, acolo unde liderii europeni lasă un vid de încredere, populismul și suveranismul vin cu răspunsuri simple, dar atrăgătoare.

Totuși, cred că întrebarea cheie este: UE poate cu adevărat să se reformeze într-un mod semnificativ sau va continua să ignore aceste semnale de alarmă până când va fi prea târziu? Istoria recentă ne arată că schimbarea vine doar când „sistemul” simte presiunea directă – vezi Brexit sau valul de partide naționaliste care câștigă teren în Europa.

În orice caz, soluțiile propuse sunt de bun simț și, dacă UE ar începe să le aplice, ar putea opri această derivă spre extremism. Dar are voința să o facă? Asta rămâne de văzut

Mara

Acest articol oferă o perspectivă clară și echilibrată asupra creșterii curentului suveranist și extremist în Europa. Identifică corect principalele cauze ale fenomenului – de la nemulțumirea economică până la sentimentul de pierdere a identității naționale – și subliniază faptul că reacția Uniunii Europene nu a fost întotdeauna pe măsura așteptărilor cetățenilor.

Abordarea propusă este pragmatică: în loc să trateze simptomele, UE ar trebui să își regândească strategiile pentru a aborda cauzele reale ale nemulțumirii populare. Simplificarea birocrației, creșterea transparenței, combaterea dezinformării și o mai bună comunicare cu cetățenii sunt toate soluții realiste, care ar putea schimba percepția asupra Uniunii și ar putea tempera ascensiunea populismului.

andreiu

The Dark Side of the Moon: despre ignoranță în era digitală

În era digitală în care ne aflăm, excelența în marketing, comunicare sau social media nu mai ține doar de creativitate, ci și de cunoștințe solide despre lumea în care activăm. Dar ce facem atunci când ignorăm realitățile sociale, politice sau culturale și ne ascundem în spatele unui feed plin de postări estetice, dar goale de… [mai mult]

Marcos

Articolul ăsta pune punctul pe „i” și lovește exact unde trebuie. Ai explicat foarte clar de ce în era digitală nu mai e loc de ignoranță, mai ales pentru cei care lucrează în marketing, digital și comunicare. Dacă pretinzi că „stăpânești internetul” și că ești expert în trenduri, dar habar n-ai cine este Călin Georgescu sau cum ajung anumite figuri să domine conversația publică, atunci ai o mare problemă.

Mi-a plăcut mult ideea că feed-ul nostru e un filtru, dar și o capcană. Alegem ce vedem, dar asta nu înseamnă că realitatea se schimbă doar pentru că noi ignorăm anumite aspecte. Iar comparația cu un copil de clasa a șasea care folosește TikTok doar pentru distracție e genială – fix asta e senzația când vezi oameni care se declară surprinși de ascensiunea unor personaje obscure, dar influente.

Robert

Andy din pacate CG11 este nu doar din sistem ci din conducerea lui.
Inainte de 1989 omul pleca din Romania in strainatate cand avea chef.
Si-a facut studiile in strainatate pe bani grei, valuta pe care in anii aia doar serviciile si oamenii promovati de ele o aveau. Apoi ajunge rapid sa lucreze in guvern si sa stea la aceeasi masa cu Iliescu, Nastase si alti oameni de la conducerea sistemului.
Are venituri declarate de circa 9.000 lei impreuna cu sotia in luna octombrie insa are proprietati imobiliare de peste 3 MILIOANE DE EURO, banii pentru ele fiind obtinuti din tranzactii cu oameni din servicii, partide sau informatori ai securitatii. Gen in anii 2000 cumpara cu 20 mii de euro o vila pentru care pretul pietii e de 10 ori mai mare si peste 4 ani o vinde la triplul pretului pietii cu peste 900.000 euro tot sistemului!
Cum crezi ca ajunge un inginer pedolog sa lucreze la ONU intr-o functie de conducere propus de statul roman adica tot de sistem ? Vrei sa spui ca in anii ’90-inceputul anilor 2000 Romania era condusa de tehnocrati care promovau meritocratia si oameni capabili si pregatiti ?
Pe scurt CG ESTE SISTEMUL in cea mai pura forma a lui, folosit de sistem pentru sistem !

andreiu

De la Android la iPhone: realitatea dureroasă a așteptărilor vs. realitate

Acum șase luni, am trecut de la un Samsung Galaxy S22 la un iPhone, frustrat de lag, momentele de freeze și o baterie care nu impresiona. Spre deosebire de S21, S22 a fost unul dintre cele mai proaste telefoane cu care mi-a fost dat să interacționez. Prost la nivel dalmațian de prost. Eram entuziasmat să… [mai mult]

Alinus

O recenzie sinceră și directă, exact genul de feedback de care ai nevoie când te gândești să schimbi ecosistemul. E clar că nici Android, nici iPhone nu sunt perfecte, iar experiența reală bate de multe ori marketingul agresiv.

Punctul tău despre lag și blocaje pe iOS este foarte interesant, mai ales că majoritatea fanilor Apple susțin sus și tare că asta nu se întâmplă. Dar adevărul este că orice device, indiferent de optimizare, poate avea momente de freeze sau bug-uri, mai ales după update-uri.

Pe partea de baterie, aici chiar ai punctat un avantaj major pentru iPhone – autonomia a devenit mult mai bună față de modelele mai vechi. Că nu mai mori cu încărcătorul după tine în fiecare seară e un pas mare înainte.

OnePlus 7 rămâne un etalon pentru tine, și pe bună dreptate – multe flagship-uri mai vechi de la OnePlus au fost niște best buy-uri incredibile. Din păcate, cum ai zis, de la „flagship killer” au devenit „flagship overpriced”.

andrei

amin :))

andreiu

Tehnologia și siguranța: cât suntem dispuși să împărtășim cu statul sau cu alte instituții pentru a fi protejați?

Trăim într-o eră în care tehnologia ne cunoaște mai bine decât credem. De la telefoane inteligente care ne monitorizează locația și aplicații de sănătate care ne măsoară ritmul cardiac, până la brățări și ceasuri inteligente care urmăresc activitatea fizică, nivelul de stres și calitatea somnului – suntem mereu conectați la datele noastre. Aceste dispozitive ne… [mai mult]

Eminescu

Suntem un popr ce nu prea ne place sa impartim.. mai ales cu statul…

andreiu

Sindromul Impostorului în 4 acte

După cum bine știți unii dintre voi, sunt un fan al muzicii alternative românești, iar Byron sunt unii din cei mai „preferați” ai mei.  Așa că nu puteam să rămân indiferent la discuția pornită despre impostură, o discuție în 4 acte, care va culmina cu un concert la Sala Radio, pe 9 noiembrie. Așadar, întrebările… [mai mult]

andreiu

Zoo Băneasa: cum l-am putea transforma într-o destinație complexă?

Am fost sâmbătă la grădina zoologică din București, cu kiddo, să ne bucurăm de vremea mohorâtă de afară ( glumesc, nu aveam chef de ieșit cu bicicletele că ne amenința ploaia). Eu sunt de principiu că, așa cum se poate și la alții care au grădini zoologice la care ne ducem și ne curg balele… [mai mult]

recomandarea zilei

pe principiul „las ca merge si asa” „cu-i ii place sa vina”, au ramas toate blocate in timp. pacat, potential exista dar nefolosit

[instagram-feed feed=1]