În zilele noastre, discuțiile despre curricula școlară devin din ce în ce mai frecvente. Tot mai mulți părinți și educatori se întreabă dacă materiile tradiționale precum artele plastice, muzica și religia oferă cu adevărat abilitățile necesare pentru viața de zi cu zi. Eu zic că nu, pentru mine orele de desen și caligrafie au fost un chin vecin cu tortura, nefiind vreun suflet de artist, nici Van Gogh de Brăila, nici vreun Mozart de Bărăgan. Complet inutile, am pierdut timp prețios din clasa 1 până în clasa a 8a.
Revenind la oile noastre, o idee tot mai populară este aceea de a integra în programa școlară activități și materiile care să pregătească elevii pentru provocările reale ale vieții.
Iată câteva aspecte care ar putea fi incluse în educația copiilor noștri pentru a-i ajuta să se descurce mai bine în societate.
Primul pas către o educație practică ar putea fi introducerea unor cursuri de orientare urbană.
Deși cititul unui bilet de cinema pare un lucru mărunt, abilități de acest gen sunt esențiale pentru orientarea într-un mediu nou și pentru gestionarea eficientă a timpului.
Copiii ar putea învăța cum să interpreteze corect informațiile de pe un bilet, cum să-și găsească rapid locul și, mai important, cum să respecte regulile de conduită într-un spațiu public.
De la ce m-am luat: mă uitam ieri, de 1 iunie, la cinema ( am fost în familie să vedem Stich, care, apropo, e un super film) cum părinți cu copii nu știau să găsească locul 3 de pe rândul 8. Efectiv le era imposibil, nu știau unde să se uite să vadă numărul de rând și numărul de loc. Complet deconectați de realitate.
Pe lângă aceste abilități de organizare și orientare, ar fi benefic să-i învățăm pe copii și despre conduita civică, subliniind importanța respectării confortului celorlalți.
Ne referim aici la abilități sociale care includ politețea, empatia și capacitatea de a comunica eficient. Educația civică poate avea un impact semnificativ asupra modului în care copiii învață să interacționeze și să colaboreze cu ceilalți, fie că sunt colegi de clasă sau persoane întâlnite în diverse locuri publice.
Explorând aceste aspecte, putem găsi un echilibru necesar între creativitate, reprezentată de materiile tradiționale, și practicitatea educației moderne.
Dacă vrem să facem un pas înainte, educația ar trebui să se adapteze la cerințele actuale ale societății, ajutând copiii să devină cetățeni responsabili și independenți, capabili să facă față provocărilor zilnice cu încredere și competență.
2 comentarii Adaugă comentariu
De cate ore este nevoie la scoala, sa inveti sa citesti un bilet de cinema? Facem materie separata? Scolim profesori numai pentru a-i invata pe copii toate tipurile de bilet? Eu cred ca incepem sa o luam pur si simplu pe campii si sa nu mai intelegem ce are scoala de invatat copiii si ce au parintii sa-i invete. Scoala nu tine de 7 ani de acasa. Daca parintele rupe TikTok-ul non-stop, nici copilul nu are cum sa fie mai destept. Nu poate scoala sa te invete sa te speli la fund si nici cum sa citesti un numar pe un bilet.
Scoala romaneasca e OK-ish, problema este la cum se simt unii profesori mesia sau cum ai parintii ideea ca scoala sa ii invete pe copii si ce nu au ei chef. Sau de preferat sa stea copilul 24 de ore acolo, sa aiba mami timp de Facebook.
Desenul, muzica, sportul au o mare valoare pentru copii, ca nu poti sa ii tii numai in teoreme de la 4 ani. Religia NU are ce sa caute in scoala, asta este clar si ma bucur ca la fie-mea nu se pune problema (ca-s cam toate religiile posibile, fa ora de religie, daca poti).
Dar are sport ZILNIC, are muzica, are Spaniola , plus programul GATE (Gifted and Talented) ca care participa doar o mana de copii (aia care au trecut testul). Si iubeste muzica, desi behaie ca ta-su si e complet afoana, ii place si sportul, il plac toate. Si are nevoie de asa ceva, nu doar de invatat chestii.
Cat priveste materia: face o groaza de chestii, din clasa a III-a se da test national la mate si engleza (in a V-a – final de ciclu primar si a VIII-a se da si la Stiinte). Testele tin 1 ora (1-2 zile la rand), se dau exclusiv pe calculator. Are fiecare copil Chromebook-ul de la scoala si trebuie, chiar si la 9 ani (cat au in clasa a III-a) sa stie sa il foloseasca FOARTE BINE. Ca nu intra nimeni pe calculator, decat ei. Si au de scris informatie, de selectat optiuni de raspuns etc.
Singura diferenta este ca nu se toceste ca in Romania (desi sunt momente in care ar fi OK: tabla inmultirii de pilda), se merge pe tot felul de algoritmi de rezolvare, foarte foarte multa comunicare, intrebari etc.
O alta chestie difierita este ca profesorii si directorii nu sunt mici dumnezei, sunt extrem de prietenosi si cu dragoste fata de copii si de profesia lor.