Exact așa cum scrie și în titlu, nicicum altfel. Dacă în perioada școlii mi se tot spunea ba Cârciumaru, ba Ciubotaru, ba Cismașu, acum mă lovesc de altă problemă: numele spus cu diacritice.

De confuzia Cismaru cu Cizmaru nu mai zic nimic, e oarecum normal să existe. Dar mă enervează oarecum atunci când îmi este stâlcit, atât în scris cât și vorbit. Și se pune diacritică și iese ciȘmaru.

Nu, Andrei ciSmaru. Punct.

Mă duc să-mi odihnesc cazul acum.