Astăzi ne aplecăm asupra unei dileme moderne, cea a digitalizării, că tot e la modă din 2020 încoace. Ai făcut o pagină de facebook? Asta înseamnă că ai pornit un proces de digitalizare.
Ai făcut un sistem de rezervări online? Ești digitalizat!
Digitalizarea a venit cu aere mari, promițându-ne confort, conectivitate și simplitate.
Însă, să fim sinceri, a adus și o doză consistentă de COM-plexitate, aruncând în derizoriu tot ce așteptam noi, adică SIMplitate!
Haideți să ne amuzăm puțin pe seama lucrurilor pe care digitalizarea le-a complicat în viețile noastre!
- Trezitul dimineața
Cum ne trezeam înainte de digitalizare? Ca să nu spun nimic de cocoșul din curte, era suficient să ne trezim cu un simplu ceas cu alarmă, un dispozitiv simplu și eficient. Acum, ce avem? Smartphonul care se ascunde sub pernă, sau, mai rău, ne obligă să rezolvăm un puzzle matematic înainte să ne lase să ne bucurăm de încă 5 minute de somn. De mai multe ori câte 5 minute, în unele cazuri.
În cele din urmă, ne trezim, dar suntem deja epuizați mental. - Decizia ce să mâncăm
Pentru că totul trebuie să fie digital, au apărut o avalanșă de aplicații de livrare a mâncării. Acum, în loc să alegem dintre cele câteva opțiuni ale unui meniu de restaurant sau ce avem în frigider, respectiv la pachet, de acasă, suntem puși în situația de a face alegeri complicate dintre sutele de opțiuni ale multiplelor aplicații de livrare. Fix ca la Netflix, petreci mai mult timp căutând ce mâncare să-ți comanzi decât mâncând efectiv. Pe lângă asta, își mai bagă și aghiuță coada și, aprope întotdeauna, ce și-a luat colega/colegul de birou pare mai bun și mai apetisant decât ce ai comandat tu. - Socializarea
V-am mai zis eu că digitalizarea ne-a adus mai aproape, dar parcă prea aproape! Am ajuns să comunicăm mai mult pe chat și rețele de socializare decât în realitate.
Întâlnirea în persoană a devenit o sarcină complicată, cu programări și anulări pe ultima sută de metri din cauza atâtor agende digitale suprapuse.
Și în loc să ne bucurăm de momentele împreună, trebuie să le pozăm pentru a le posta pe Instagram.
Ieșim împreună la fumat și vorbim pe whatsapp. Sau ne trimitem MEME-uri.
Practic, comunicarea digitală în 2023 este un exchange permanent de emoji, meme-uri și clipuri de pe tiktok. #TooComplicated! - Planificarea călătoriilor
Știi vremurile în care planificam călătoriile cu o hartă clasică și niște direcții scrise? Acum, în schimb, avem GPS-uri și aplicații de navigație care ne ghidează pe drumurile pierderii totale. „În 100 de metri, virați la stânga… în 50 de metri, virați la dreapta… recalculare… recalculare.” Am experimentat mersul după indicatoare, fără hartă sau gps, de câteva ori anul ăsta. Mișto experiența, dacă poți supraviețui indicatoarelor. - Sănătatea
Citeam undeva o chestie amuzantă care spunea că ”încerc să înțeleg cum am ajuns în vârful lanțului trofic, din moment ce avem nevoie să ne amintească ceasul când trebuie să bem apă”.
Înțeleg utilitatea și nevoia sistemelor de monitorizare ale pulsului, activității, somnului, dar mi se pare că începem să exagerăm cu toate aceste „extra-beneficii” cum ar fi reminderele de băut apă, de ridicat de pe scaun, de mâncat la ore fixe, lucruri de care ar trebui să fim conștienți singuri, din instinct de supraviețuire.
Ca să zic și de o chestie pozitivă, ar fi cumpărăturile livrate acasă. Faptul că avem posibilitatea să nu ne mai aglomerăm cu oameni în magazine și să comandăm cumpărăturile săptămânale acasă, mi se pare extraordinar. Plus că, de acasă, cel puțin noi, comandăm strict ce avem nevoie, nu ne aruncăm la overbuying, nu riscăm să mergem flămânzi la cumpărături, este perfect.
În concluzie, da, trăim în era digitalizării și ne adaptăm cum putem la toate inovațiile minunate pe care le aduce. Dar nu putem să nu observăm că odată cu digitalizarea, lucrurile au devenit COM-plexe, de la trezit dimineața până la adormit seara. Dar hei, măcar avem MEME-uri haioase să ne aducă zâmbetul pe buze în mijlocul acestei confuzii digitale.
2 comentarii Adaugă comentariu
Sunt părți care îmi plac la digitalizare, cumpărăturile acasă, planificarea călătoriilor, muzica accesibilă cu ușurință, GPS-ul (cu vocea oprită) , platformele de streaming. Dar monitorizarea sănătății o văd inutilă. Eu de asta nu am smartwatch. Cu ce mă ajută să îmi știu pulsul, câte ore am dormit, cât a fost REM sleep, cât îmi e tensiunea etc? Nu sunt medic, să știu toate astea e stresant fiindcă nu am capacitatea de a le interpreta corect și mă ingrijorez. Ce nu îmi mai place la digitalizare e că lumea nu mai are limite. Ești la o atingere de buton distanță, oricine te poate contacta oricând, trimite poze din vacanță, întreba dacă ai ajuns cu bine unde te-ai dus, ruga să îi zici când ai ajuns. Nu îi zici, te sună. Nu mai ai spațiu, aer, intimitate sau autonomie, independență. Cel puțin, eu așa mă simt sau m-am simțit, controlată, urmărită constant. Fiindcă a trebuit să pun limite altora, mai specific, familiei, care are o înțelegere ciudată a tehnologizării. Eu, ce să zic, am nevoie de spațiu și pauze, deconectare.
omiti (voit sau nu) ca nu te obliga nimeni sa te „aliniezi” trendului cu cele mentionate.
pot intelege ca asa procedeaza multi, dar nu pot accepta ca e ceva ce trebuie sa fac si eu.
asa ca as spune ca nu digitalizarea ne-a adus aici, ci lenea (de a face altfel, de a gandi, de a fi altfel decat trendul, etc).
1. desi multa vreme ma trezeam inaintea ceasului (desteptator, fie ca era cel al telefonului sau nu).. acum ma trezeste ceasul (aparatul de la mana) cu vibratii (sa nu trezeasca si alte persoane daca nu e necesar).
diferenta nu a facut-o digitalizarea, ci un copil (de 4 ani deja) si implicit lipsa mea de somn suficient.
2. pot intelege nehotararea in alegerea mancarii (o am uneori), dar e prea incomod sa astept livrarea si sa ma intreb daca de data asta au pus pizza in cutie orizontal (cum pare normal) sau vertical (cum nu de putine ori mi s-a intamplat).
asa ca ori ies sa imi cumpar singur mancarea gatita (ori o iau la finalul unui drum prin oras), ori pregatesc (pregatim, de fapt, in functie de disponibilitate) in casa.
oricum, nu digitalizarea e implicata (cel putin nu negativ – o reteta online e de ajutor din cand in cand).
3. tine din nou de alegere.
ce e legat de job.. imi place sa fie digital (desi am mereu si un caiet si un creion pe aproape) si cred ca e pozitiv.
ce nu.. e o combinatie de care eu sunt multumit (si care oricum nu se apropie de ce spui tu mai sus).
4. mi se pare de folos sa pot cauta online destinatii, cazari, restaurante, etc si mai ales sa vad parerea altora despre ele.
gps-ul mi se pare si el util / comod, dar asta nu inseamna ca nu pot casca ochii si vedea pe unde merg (dincolo de bara masinii din fata).
ps. de fiecare data cand am iesit din tara la volan am avut cu mine si harta rutiera a tarii pri ncare am trecut.
pentru romania sunt prea batran sa mai ma uit pe harta (am vazut destula + indicatoarele rutiere si putina geografie sunt suficiente in caz de lipsa gps – si nici nu am retineri in a cere indicatii daca e necesar).
5. am un ceas care imi spune cand si cand cateva informatii generale despre activitatea mea, dar nu e ceva ce imi face programul.
ma ajuta sa fiu mai constient si pt asta e foarte util.
deciziile si actiunile sunt ale mele (fie bune sau nu).
asa ca.. lucrurile sunt com-plexe daca le complici tu, nu pentru ca exista optiuni digitale.