Am zburat cu balonul și am supraviețuit. Ba mi-a și plăcut!

Articol din categoria: andreiu, mișto

Așa cum spuneam zilele trecute, a fost primul Paște și primul 1 Mai pe care nu le-am petrecut în țară. Un pic ciudat, dar am trecut repede peste toate cu ajutorul Efes și Kebab-ului.

O să detaliez zilele următoare experiența întreagă, care a fost senzațională și care m-a pus pe gânduri un pic. E ciudat să vezi cam câte lucruri sunt în stare oamenii să facă pentru credința lor și e la fel de ciudat să vezi cum un pol al creștinismului, cum a fost zona Turciei, devine un fief musulman. Nici o tușă negativă aici, doar constatare cu uimire. Dar nu despre asta vreau să vă spun acum, ci despre zborul cu balonul, principalul motiv pentru care am mers până în inima Turciei.

Trezit la 03:30. La 04:00 vine microbuzul să ne ia să mergem spre balon.

Plecăm la 04:05. Ajungem la sediu la Sultan Balloons pe la 04:30.

La 05:30 plecăm spre undeva, prin campuri. Ajungem la balonul nostru după vreo 15 minute.

Ne urcăm în balon, ne întâmpină pilotul, Mustafa. Pare foarte serios și scorțos, ne face un mic instructaj, ne spune ce să nu facem și ne explică cum poate controla balonul doar sus-jos, nu poate influența direcția în care merge. Hm, un pic scary.

Și începe. Decolăm. Se vede în vlogul lui Mariciu reacția de la început.

Cam așa se vede de la vreo 400m altitudine. Limita maximă de zbor e 800m.

Durata de zbor este undeva între 45 și 60 de minute. Noi am zburat vreo 75.

La final, după aterizare, am primit niște diplome de participare și Mustafa, pilotul scorțos, ne-a făcut baie cu șampanie. A devenit brusc glumeț 🙂

Priveliștea este senzațională, de sus de la 800 de metri vezi tot podișul Cappadociei, cu toate formele sale de relief și cu obiectivele turistice pe care le vizitezi în zilele dinaintea zborului. Ai momente când ți se taie respirația atunci când balonul coboară sau urcă brusc, aparent incontrolabil. Dar îți revii repede când pilotul îți spune că este monitorizat în timpul zborului și nu poate depăși 800m altitudine.

Nouă ne-a plăcut maxim. Mai vrem să facem asta măcar o dată. Pentru că sigur atunci va fi mai mișto, vom putea observa mai multe și mai în detaliu, știind deja ce presupune zborul în sine și fiind mai puțin entuziaști decât acum.

Mă bucur să am prieteni ca cei de la #travelselfie care să reușească să organizeze astfel de experiențe, fără să ne coste foarte mult, dar care să ne ofere momente și senzații unice.

Mai facem, mai zburăm.

Voi reveni și cu povestea despre Cappadocia și ce am vizitat pe acolo. Pentru că sunt niște locuri care merită toată atenția noastră.

 

 

3 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1 Comentariu nou

    Centru al creștinismului care devine treptat musulman?

    Tu ai făcut istoria cu femeia de serviciu?

  2. #2 Comentariu nou

    Infricosator. Dar cred ca nu as refuza sa experimentez un zbor. Macar asa de un puseu adrenalina.

Adaugă reply - Marian

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.