O oră de discuţii cu Constantin Chiriac

Încep acest post prin a-mi exprima aprecierea şi respectul pentru acest om şi convingerea că dacă în fiecare judeţ am găsi măcar un om cum este Constantin Chiriac, sigur am avea o ţară mai bună şi mai frumoasă. Şi mai bogată, cel puţin cultural. Pentru cine nu ştie, Constantin Chiriac este directorul Teatrului Naţional “Radu Stanca” din Sibiu, Directorul “Festivalului Internaţional de Teatru Sibiu” (FITS) şi face parte din comisia care stabileşte Capitalele Cultural Europene.

Duminică pe la prânz, Constantin Chiriac şi-a rupt o oră din program pentru a sta de vorbă cu bloggerii oficiali FITS2012, deşi sunt mai mult ca sigur că avea foarte multe lucruri de rezolvat.  Ce m-a surprins încă de la început a fost deschiderea, lejeritatea şi entuziasmul cu care a stat de vorbă cu noi. Ne-a vorbit ca unor persoane pe care le cunoaşte de o viaţă şi cu care nu s-a văzut de ceva vreme.

Am început discuţia cu lipsa interesului autoriţăţilor române pentru cultură şi manifestări culturale, vorbind punctual despre ce s-a întâmplat anul acesta cu finanţarea promisă de statul român pentru buna desfăşurare a FITS, a cărei valoare a fost schimbată şi regândită în ultimul moment, motiv care a condus la anularea unor spectacole importante pentru scenele din Sibiu. Cu toate astea,  festivalul a mers mai departe, s-au găsit soluţii de ultim moment, însă situaţia nu a fost pe placul nimănui, mai ales a directorului care a fost pus în nedorita poziţie de a anunţa artiştii că nu vor mai performa la Sibiu în acest an. Ca un contra exemplu, ne-a vorbit despre Polonia, o ţară care sprijină cultura, o ţară care a reuşit să atragă 1 miliard de euro dedicaţi culturii şi cum în ministerul afacerilor externe polonez există un departament special dedicat reprezentaţiilor trupelor poloneze în întreaga lume. Pentru că acolo artiştii şi oamenii de cultură au reuşit să pună suficientă presiune pe guvernanţi încât să obţină sprijinul necesar performanţei.  Ca ultimă idee despre Polonia, am aflat că această ţară a avut “doar” 14 oraşe înscrise în cursa pentru statutul de “Capitală cultural europeană”. Doar 14.

Revenind la FITS. Întrebat despre munca şi efortul depus pentru a ajunge al treilea festival de teatru din lume, d-l Chiriac ne-a răspuns foarte sincer că pentru a realiza un astfel de festival “creearea unei normalităţi este foarte importantă“. În acest sens, pregătirea festivalului se face în cele mai mici detalii cu aproape un an înainte, iar dialogul şi cooperarea autorităţilor locale este vitală. Există un comitet local, al cărui preşedinte este chiar directorul teatrului, format din autorităţile decidente în oraş, administraţie, financiar, siguranţă publică etc care se întruneşte, directorul teatrului comunică ce are nevoie pentru buna desfăşurare a festivalului şi fiecare se ocupă ca instituţia sa să facă tot posibilul în acest sens. De apreciat şi de luat exemplu.

Totodată, pe lângă FITS şi TNRS, în Sibiu se derulează un proiect al tinerilor studenţi la teatru, numit “Tineri, cuceriţi oraşul!”, tineri care joacă în pub-uri, cafenele, restaurante, iar acest proiect este susţinut şi încurajat de Constantin Chiriac, pentru perspectiva şi potenţialul turistic al Sibiului. Dânsul ne-a mărturisit că vrea să acopere, din punct de vedere cultural, toate segmentele pieţei. De la teatru clasic, la concerte de jazz în club până la  teatru alternativ în pub-uri, pentru ca turiştii să poată găsi ce vor atunci când poposesc in oraş. E un proiect pe termen lung, iar Constantin Chiriac este un om care gândeşte aşa. În 1993 a spus că vrea să transforme Sibiu în capitală cultural europeană. A reuşit în 2007. O muncă titanică, care a transformat Sibiu dintr-un oraş rece într-un oraş calduros, primitor care transmite o stare de bine.

Nu m-am putut abţine ca la final să nu îl întreb ce lipseşte teatrului meu de suflet, Maria Filotti să iasă din starea de apatie şi declin în care pare că se afundă în ultima vreme. Mi-a răspuns elegant şi oarecum evaziv, dar cu un mesaj bine transmis, că fără dorinţă, iniţiativă, incisivitate dar şi sprijin al autorităţilor locale nu se poate face performanţă. Scurt şi la obiect. Cu o conducere haotică a teatrului şi cu autorităţi care nu dau doi bani, o să fie greu.  Rămâne doar să sperăm la vremuri mai bune.

Spre final, mi-a anticipat întrebarea pe care voiam să i-o adresez, dacă nu a primit propuneri sau nu se gândeşte la o carieră politică şi a zis tranşant că ” eu nu sunt cu politicienii, eu sunt de aceeşi parte a baricadei cu artiştii”. 

Din păcate, ora a trecut mai repede decât ne-am fi aşteptat, dar abia aştept ediţia de anul viitor a FITS, care va fi mai bună decât cea de anul acesta, după cum ne-a promis Constantin Chiriac, mai ales că este ediţia cu numarul 20.

Până atunci, sincere felicitări pentru toată munca depusă şi performanţele reuşite! Un Constantin Chirac pentru fiecare oraş. Atât îmi doresc!

13

No Responses

Write a response