Nu am încredere în mașinile SH de la noi. Probleme de familie

Ambii membri adulți ai familiei avem permis de conducere, doar că Mariana a condus prea puțin înainte să apară kiddo în peisaj și după nașterea moștenitoarei deloc. I-am respectat alegerea, nu vreau să fiu tradiționalul care își obligă „femeia” să facă ce vrea el, că știe el mai bine.

De curând, Mariana a decis că vrea să se reapuce de condus, să ia niște lecții de șofat cu un instructor profesionist ca să dea un refresh procedeului și să iasă pe stradă cu mașina, întâi singură, pentru curaj, apoi cu cea mică, spre grădiniță, shopping și ce mai fac ele ca fetele.  Aici am început eu să mă perpelesc, din cauza mașinii.

A doua mașină a familiei este un Citroen C3 din 2006, benzină, o mașină ideală pentru oraș, pe care am încercat să o țin cât am putut din scurt, să fac revizii la timp, să pun doar piese originale, să nu umblu cu căpreli ieftine care să mă coste scump.

Ca idee, am avut doar vreo două probleme cu ea, contrar miturilor despre mașinile franțuzești, una din probleme fiind de un comic extrem, când se spărsese cheia, pusesem plasticul bine, să nu-l pierd și nu mai pornea mașina pentru că nu identifica cip-ul. În fine.

După ce a stat Citroenul vreo 4 luni nemișcată, acum două luni a trebuit să îi fac ITP-ul. Lângă blocul unde stăm este un service, AutoK9, care face și ITP. Am dus mașina la băieții de aici și le-am zis ca înainte să o urce pe elevator, să o pună pe tester și să-i facă o evaluare completă, să vedem ce este de schimbat, cum se prezintă și să vedem ce trebuie rezolvat ca să ia ITP-ul pe bune, fără nici o manevră, fără nimic trucat. Supriza a fost să aflu că mașina e în stare super bună, am schimbat doar plăcuțele de frână, care oricum trebuiau schimbate, dar nimic altceva. Și a luat inspecția pe foarte bune.  Acum i-am schimbat și bara pe față, practic e ca nouă, la 115.000 de km.

La un moment dat m-am gândit că poate ar fi mai ok să iau ca mașină pentru doamnă ceva mai nou, mai după 2012 încoace, că na, să fie bine.

Și am început să caut, să mă uit, ba pe olx, ba pe autovit, ba chiar și în târg la vitan. Numai chestii dubioase. Fie prea puțini kilometri, fie prea scumpe, fie prea dubioși vânzătorii, nimic care să mă convingă.

Și am ajuns într-un moment de cumpănă: să o schimb cu una nouă, dar despre care nu știu exact cum și ce e, ce vicii ascunse are, doar pentru că e mai nouă sau să o țin pe asta, care mă mai duce 4 ani lejer, dar despre care știu că e ok și nu risc să pice nimic grav la ea în viitorul apropiat? Plus, că dacă aș încerca să o vând, nu iau mai mult de 2000 de euro pe ea, că asta e prețul modelului.

Un fel de vrabia din mână pentru cioara de pe gard. M-am sfătuit cu prieteni mai pricepuți ca mine, am mai întrebat una alta și am ajuns la concluzia să rămân cu Citroenul în posesie încă o perioadă și când o fi să fie schimbată, să iau direct una nouă, sau măcar să aștept până prind un SH de la cineva în care să am încredere că a avut grijă de mașină cum trebuie.

Nu de alta, dar cu mașina aia va merge fiică-mea și nivelul de paranoia e sus de tot.

Author: andrei

i was here first

9 thoughts on “Nu am încredere în mașinile SH de la noi. Probleme de familie”

    1. Site-ul ce l-ai dat e exemplul perfect de “asa nu GDPR” .
      Cum pana mea schimbi in alata limba fara a modifica url-ul sau cum accesezi shopul cand tot meniul de sus este blocat de o bara cu privacy notice- care nici nu dispare. Ok am citit politica, dar lasa-ma sa vad si ce ai pe site…

  1. Daca vrei sa-l vinzi mai mult de 1500 euro nu iei pe el.
    Am de 6 luni la vinzare un C3 identic si peste 1500 nu a dat nimeni. Piata de SH e plina de masini de peste 10 ani aduse de afara sau sunt din perioada cind se vindeau 300000 de masini pe an in RO.
    Mai degraba pt doamna ar merge o masina cu cutie automata.
    Recomand un Yaris hybrid.

  2. Eu ma gandesc cu groaza ca la un moment dat o sa schimb masina si nu o sa creada nimeni ca e pe bune. Civic 4dr din 2009 cu 50000 km, mers constant cu ea pe distante scurte 🙂

  3. Fabia 2 din 2008, 76000 km reali… Am probleme sa o vând ca are prea puțini km și lumea nu ma crede, deși soția are serviciul aproape de casa și am carte service care probează nr de km. Imaginează-ți la a ta din 2006 cu 115000 km…

    1. Sunt interesata eu. :)) Pe bune. Caut de o luna.
      Am aceeasi problema ca Andrei, caut masina si nu gasesc nimic ok pt ca foarte putini oameni isi vand masina just because, majoritatea o vand fiindca are niste probleme de care n-au bani/chef sa le rezolve si le ascund de cumparator ca sa nu traga la pret.

    2. Just for the fun of it, fosta nevasta are un Polo 1.4 TDI, din 2008, cu 40.000km la bord. Try to sell that, see if aanyone buys it. Bine, nici nu incearca sa-l vinda, dar fix ca in cazul tau, nu te crede nimeni ca e masina plimbata pina la munca si-napoi, plus vreo cinci drumuri la mare si trei la munte, in rest “rata” de mers la job prin Bucuresti. Si, la fel ca-n cazul lui Andrei, nimeni n-ar da mai mult de 2.000-2.500 euro pe ea. De ce-ai mai vinde-o, deci?

  4. Dacă nu e stricată, nu o repara (sau nu o schimba). Cât timp mașina ta (mai veche) e la tine de atât de mult timp, nu are probleme, mai arată încă bine, atunci nu merită să iei una mai nouă decât dacă afli de la cineva că vrea s-o vândă (dacă știi personal persoana care vrea să vândă vechea mașină). Eu am cumpărat recent o mașină nouă, în ciuda tuturor părerilor de genul “de banii ăia îți luai alta SH mai bună”. Mai poți aștepta eventual până când vei găsi una mai mică și ieftină, dar nouă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *