Mentalități

Nu e nici o pildă, doar două chestii în antiteză, pățite de mine în interval de o lună.

Acum vreo lună, dacă nu mai bine, am avut nevoie de curent să pornesc mașina nr 2. Am căutat cabluri pe la magazinele din jur, inclusiv la benzinărie, nu am găsit neam. În capătul străzii unde stăteam în dristor era un service ( nu știu cât de legal, în fine). Mă duc la service, întreb unul dintre mecanici dacă nu-mi poate da și mie curent. Mă trimite la șefu.

Mă duc la șefu, să-l întreb. Șefu, pe principiul patron român, ardei umplut, mic, gras, lanț gros de aur la gât, aproape să plesnească de gras, transpirat tot.

Îmi zice că îmi dă curent, dar de la cine, că alea nu sunt mașinile lui și nu poate să dea curent așa, fără știrea proprietarului. Are cabluri, dar să vin acolo cu mașina și să găsesc pe cineva să dea curent. Nu, nici cablurile să mi le dea pentru 5 minute n-a vrut.

Plec după ce îi zic de dulce vreo două, am noroc cu un prieten care trece pe stradă în momentul ăla și pornesc mașina.

 

Azi eram în park lake cu kiddo, după ce ne-am făcut de cap în parc am zis să scot fata la prânz în oraș, că așa e frumos. Mergem la Taksim, comand ceva fel principal ( nu, nu shaorma, deși e foarte bună de la ei), iau și o supă și încă ceva. Plus un pepsi.

La care Murat ( așa îl chema pe tipul de la casă) mă întreabă dacă nu cumva vreau să fac ceva meniu, să iau să fac să dreg și să ies mai ieftin cu vreo 10 lei. Mă uit pe meniu și îi zic că nu vreau și desert, adică nu se pupă cu ce am eu. Nicio problemă, Murat rezolvă. Și am dat pe un prânz cu fiică-mea 17 lei și ghici unde s-ar putea să merg data viitoare la masă când ies în mall.

Detalii care fac diferența.

 

35

2 Responses

  1. Malin
    May 27, 2018
  2. Ciprian
    May 26, 2018

Write a response