De ce exagerăm cu notele de 10

Trebuie să mărturisesc de la început că am avut parte de părinți normali, nu am fost niciodată forțat să iau note mari și nu mi-am luat bătaie niciodată pentru o notă de 4. Sau că n-am intrat primul la liceu ori facultate. Am fost susținut suficient de mult încât să învăț să mă descurc pe picioarele mele.

Văd în fiecare an cum se entuziasmează toată țara la vederea notelor de 10 la Bacalaureat. Felicitări elevilor care au reușit o astfel de performanță, e al dracu de greu să reușești în zilele astea, mai ales cu atâtea tentații în jur și o lipsă acută de valori și embleme.

Totuși, eu nu m-aș entuziasma atât de tare, părinte de copil de 10 să fiu, pentru că mai târziu, prin facultate și apoi după, copilul de 10 la bac va avea foarte multe probleme în a-și alege un drum, o cale sau o carieră pe care să o urmeze. Or, el excelând și la materii de real și la materii de uman ( cel puțin teoretic, în cazul în care nu a învățaț mecanic tot și uită imediat) îi va fi foarte greu să aleagă o cale de urmat.

Știu cazuri de elevi care au terminat liceu și bac cu 10 și acum fac masterate după masterate, doar din lipsa siguranței și a fricii de a se apuca de ceva concret. Așa că încearcă să păcălească viața destul de tare. Și le va fi foarte greu să ocupe vreodată o funcție de conducere, de asumare.

Aștept ca generația noastră să aibă o altă perspectivă și să realizeze că nu notele mari pregătesc un copil pentru viață, ci experiențele, exemplele și o educație alternativă, bazată pe multe aplicații și mai puțin pe evaluarea cretină de care am avut parte cu toții până acum.

 

 

6

6 Responses

  1. Dorina Danila
    July 23, 2015
  2. alexandra
    July 21, 2015
  3. nFo
    July 21, 2015
  4. Gigi Contra
    July 12, 2015
  5. John
    July 12, 2015
  6. nFo
    July 10, 2015

Write a response